„Urma scapă turma“, spune un vechi proverb cu rezonanţe pastorale. Şi să nu credem că este vorba doar de oi, câini, lupi şi ciobani. Ridicată la nivel de proverb, această zicală îşi găseşte aplicabilitatea în viaţa de zi cu zi în cele mai multe domenii. Unde e o turmă, sunt şi prădători, iar acest pericol poate fi evitat prin interpretarea urmelor. Aşa e în sălbăticie, aşa e şi în viaţa socială. Urma scapă turma. Spiritul de turmă, pornirile gregare bântuie cel mai adesea umanitatea, fie că este vorba de ideologii, de curente artistice, de paradigme sociale sau de modă. Chiar şi acolo unde raţionamentul este singurul care ar trebui să dicteze, spiritul de turmă îşi face cu uşurinţă loc.
Paradoxal, şi în lumea financiară, care este legată în primul rând de cifre, de calculul rece, de evaluarea judicioasă, psihologia maselor precumpăneşte în faţa raţiunii. Odată ce avem un curent, un trend, o idee dominantă, o paradigmă din care nu putem ieşi, oamenii vor mărşălui cu toţii în acea direcţie. Şi nu este vorba doar de cei mai puţin pregătiţi. Este şi cazul specialiştilor în domeniul financiar, care îşi formulează judecăţile în funcţie de interpretările pe care majoritatea o dau diverselor fenomene economice. Este ceea ce se cheamă „sentimentul pieţei“, care de cele mai multe ori prevalează în dauna calculelor fundamentale. Căci da, piaţa e iraţională şi poate merge deseori, în mod aberant, dincolo de anumiţi parametri macroeconomici. Lăcomia şi frica joacă un rol mult mai important în pieţe decât matematica strictă. Investitorii sofisticaţi, cunoscători ai acestui aspect, cei ce manevrează sume uriaşe de bani încurajează aceste excese, fie că este vorba de un bubble sau de o prăbuşire abisală. Abia pe o uriaşă panică vor interveni masiv la cumpărare, după cum optimismul exagerat este folosit pentru a-şi începe vânzările la preţuri exorbitante. Fie că este vorba de bursă, de tranzacţiile valutare, de domeniul imobiliar sau de pieţele de mărfuri, povestea este aceeaşi: eterna oscilaţie a maselor între lăcomie şi frică.
Cunoscătorii fenomenelor precursoare ale unei inversări de trend economic anticipează ştirile şi încep mişcarea de sens contrar cu mult înainte ca acestea să devină utilizabile şi pentru cei mai puţin avizaţi. Asta s-a întâmplat dintotdeauna. Pe pieţele de capital, însă, în ultimii zeci de ani, datorită lichidităţii ridicate, aceşti mari investitori nu mai pot mişca sume importante de bani fără a lăsa urme. Astfel, în deceniile trecute, pornindu-se de la primele scrieri ale lui Charles Dow de la sfârşitul secolului al XIX-lea, s-a dezvoltat o nouă disciplină, respectiv analiza tehnică. Aceasta poate fi aplicată tuturor instrumentelor financiare tranzacţionate în regim bursier, de la acţiuni şi valute, până la aur şi cereale. Tot ce are o lichiditate cuantificabilă şi niveluri de referinţă pentru şedinţele de tranzacţionare poate face obiectul analizei tehnice. Şi dacă vrem să ştim încotro este mai probabil să se mişte piaţa, este bine să o folosim. Chiar precumpănitor în faţa ştirilor, pentru că acestea, de cele mai multe ori, sunt deja încorporate în preţul de la momentul respectiv. Astfel, analiza tehnică este în foarte multe cazuri mai relevantă decât utilizarea ştirilor. Căci la bursă – ca pe orice altă piaţă de capital, inclusiv sectorul imobiliar – nu e ca la biserică. Acolo suntem avertizaţi de la început: să nu faci ce face popa, ci să faci ce zice popa. În lumea financiară e taman invers: să nu faci ce zic analistul, brokerul, managerul de fond, bancherul, ci să faci ce fac ei. Pentru că, de multe ori, ei una spun şi alta fac. Iar analiza tehnică îţi poate spune ce fac ei.
De exemplu, dacă investitorii sunt la vânzare, ei nu vor putea descărca uriaşe cantităţi fără ca preţul să coboare sub mediile mobile pe diverse intervale de timp. Astfel, indiferent ce ne spun unii şi alţii despre un preţ subevaluat, atunci când acesta se află sub media sa mobilă, nu trebuie să te grăbeşti să cumperi, pentru că ştii deja că cei mari sunt la vânzare şi, cu siguranţă, au motivele lor serioase pentru a face asta. La fel, dacă maximele sunt tot mai scăzute, iar după fiecare revenire preţul coboară, este semnul că tot mai mulţi se bulucesc la vânzare. Deci nu trebuie să fii tu deşteptul care cumpără, indiferent ce îţi spun analiştii. Pentru că dacă ar fi de cumpărat, cei mari nu ar fi la vânzare. Iar dacă scăderile se realizează pe volume ridicate, iar firavele creşteri intermediare pe volume mici, iar trebuie interpretat că băieţii deştepţi fac distribuţie, iar tu nu ai de ce să cumperi doar că pentru cine ştie ce guru a spus asta pe la tv. Dacă odinioară analiza tehnică era limitată la câţiva parametri care se calculau cu creionul, în prezent oricine îşi poate procura un software care să îi genereze grafice complexe, cu o multitudine de indicatori. Depinde mai departe de fiecare, de nivelul de cunoaştere, de inspiraţie şi de experienţă cum va interpreta diversele pattern-uri şi oscilaţii ale indicatorilor. Ideea este însă aceea că nu te afli în plin necunoscut. Dimpotrivă, îţi poţi contura o imagine a raportului real de forţe dintre vânzători şi cumpărători. Astfel, turma, mişcată cu dibăcie de marii prădători ai lumii financiare, de rechini, poate fi parţial scăpată de urmele pe care le lasă aceştia.
Există însă şi un domeniu în care urma nu scapă turma. Este vorba despre pieţele imobiliare, care se mişcă mai greu, au o lichiditate scăzută şi sunt lipsite de transparenţă. Acolo şmecherii se pot desfăşura în voie fără a li se prinde urma. Ei pot să vândă liniştiţi, spunându-ne că preţurile se vor duce la cer, iar noi nu vom avea instrumente pentru a le depista mişcările reale. Uşor, în tăcere, pot să îşi facă exitul fără a lăsa urme. Fără divergenţe negative pe grafice, fără medii mobile depăşite, fără indicatori răsturnaţi. Doar vorbe frumoase, reclame sclipitoare şi de sute de mii de euro speranţe. Şi dacă nu-i putem verifica, şi nu putem face ce fac ei, pentru că nu avem mijloacele de a afla ce fac ei în realitate, măcar să ne reamintim că în imobiliare nu e ca la biserică. Iar dacă este recomandabil să facem ce zice popa, în nici un caz să nu facem ce zic şmecherii din imobiliare.
