Dupa ce ne aburi o vara si-o juma’ de toamna ca are echipa de Cupele Europene, Mititelu, finantatorul Stiintei, vazu ca nu mai are loc de intors si veni sa se spovedeasca. Imediat dupa infrângerea cu Otelul Galati. Nu-i mai zisei noua infrângere ca deja ne-a intrat in reflex. Vorbim de victorii ca despre lucruri sfinte. Si a luat-o cu sfârsitul, ca tot ii place olteanului sa se scarpine cu mâna dreapta la urechea stânga. Adica, prima data isi turna cenusa in cap vorbind despre aglomeratia de antrenori pe metru patrat de la Universitatea. Pâna la urma i-a demis, sau si-au dat demisia, n-a explicat prea bine si nici n-a mai contat. Bine ca Mititelu a inteles pâna la urma ca e greu sa bagi doua sabii intr-o teaca, dar sa pui trei antrenori la Stiinta, toti cu pretentii de principal, chiar daca actionau sub denumiri diferite.
Schimbând macazul, finantatorul Stiintei trecu la lot, recunoscând ca i-a umflat degeaba pe Bornescu, Dorel Stoica si inca vreo doi-trei si ca a gresit ca nu a facut niscaiva transferuri. „Ce-am vrut eu sa aduc nu am putut. Si daca nu am putut asta a fost“, spuse senin Mititelu, care se lauda ca echipa are in cont câteva sute de miliarde si nu duce lipsa de marafeti. Când veni vorba de obiectiv, Mititelu recunoscu pe fata ca anul asta luptam pentru a evita matineul. Da, da, nu mai avem treaba cu Europa. Ne batem sa nu retrogradam, iar omului ii este destul de greu sa vorbeasca despre acest nou obiectiv. Nou pentru el, desigur, deoarece pentru suporterii mai realisti deja s-a invechit.
Mai mult, patronul juvetilor fu de acord si cu faptul ca pregatirea de asta-vara s-a facut gresit, sau mai bine zis nu s-a facut decât asa la norma, ca sa treaca vara mai repede si sa nu zicem ca incepem campionatul fara antrenamente. Pai, nene Mititelule, daca ai avut bani si n-ai luat jucatori, n-ai trimis echipa in cantonament si nu ti-ai pus de la inceput un antrenor care sa stie meserie, degeaba te lauzi ca ti-ai pierdut zilele si noptile la fotbal, ca zice lumea ca ai umblat prin alta parte.
Si pe deasupra te-ai mai si suparat pe cei care ti-au spus la momentul potrivit ca gresesti. In loc sa le multumesti, i-ai trimis in tribuna, sa auda cum te injura suporterii. Cum care suporteri? Nu Postasu’ si Gabi Blondu’, ci suporterii de tunel, de la tribuna a doua, cei care au mai ramas si care nu mai pleaca de la stadion cu cinci minute inainte de final ca sa nu prinda aglomeratie la iesire, ci pleaca la jumatatea meciului, de nervi, plângându-si banii pe care i-au dat pe bilete, strigând „nenorocitilor“ in loc de „Forza Stiinta“!
