Asa spune o veche vorba româneasca. Dar la noi au venit parca prea multe. Inundatii, gripa aviara. Apoi gerul acesta cumplit, cu atâtia oameni morti de frig. Si acum nenorocirea petrecuta la Craiova. Fara indoiala, nu putem invinui plenar pe cineva de toate aceste lucruri; desi poate ar trebui sa ne amintim de faptul ca lucrarile de amenajari hidrotehnice au fost incredintate unei aceeasi firme care a reusit totusi sa construiasca vile solide pentru conducatorii ei. Dar nu putem sa nu remarcam cu naduf ca toate aceste nenorociri au lovit oamenii sarmani, nu pe cei cu vile; pe tarani, care mâncau si ei pasarea din curte, nu caviar. Ma gândesc la cei din Craiova, ale caror apartamente au fost avariate; sunt oameni cu venituri modeste, de aia stau la bloc. De unde scot ei bani pentru reparatii când de abia le ajung pentru intretinere si mâncare? Pensionarii sau alti locatari din blocurile avariate n-au venituri de 70 de milioane pe luna ca recentii magistrati, care si-au cerut pensionarea deoarece se afla sub urmarire penala; le ramâne doar sa dea un anunt la ziar: „schimb cinci matusi pensionare contra una matusa milionara in dolari“. (Apropo de aceasta; se spune ca e necesar ca magistratii sa aiba salarii mari pentru a nu fi tentati de coruptie; dar atunci profesorii, medicii etc. au dreptul sa fie corupti. Adevarul este ca moralitatea nu se cumpara cu bani; o ai sau n-o ai. Sa remarcam si faptul ca salariul presedintelui tarii este de 45 de milioane). Mircea Geoana n-a pierdut prilejul sa apara la televizor si sa le promita ca le va da ceva de pomana. A venit si domnul Tariceanu, care a promis ajutor din partea statului. Dar ajutorul va fi mic; motivatia, eternul refren: nu sunt bani. Dar unde sunt banii? Aceasta este intrebarea, vorba lui Hamlet. Un raspuns partial il pot da cei (prea putini) chemati sa-si justifice averile. Nu trebuie sa cadem in greseala de a-i acuza pe toti cei care s-au imbogatit; mai sunt si din aceia, lucru de mirare, care s-au imbogatit in mod cinstit si care nu sunt bugetari. Dar si aici lucrurile nu sunt totdeauna cuser. Astfel, cum sa ne explicam ca nu sunt bani pentru construirea unui stadion la standardele europene, dar samsarii care roiesc in jurul fotbalului sunt plini de bani…
Recent, un post de televiziune a declansat o ancheta printre telespectatori pe tema „cum poti deveni bogat“. Raspunsul il putem afla din dosarele aflate in ancheta sau care ar trebui sa se afle. Dar incercarile timide de a descâlci averile unora sunt vehement contrate de cei care se tem, afirmându-se ca sunt manevre politice. Dragi tovarasi, lasati-va de prostii. Hotia nu are culoare politica; e si liberala, si pedista si mai ales pedeserista. Asa ca mai bine cautati-va urgent niste matusi sau niste mame ori soacre. Ancheta amintita mi se pare un pic inoportuna, fiindca altereaza ordinea de prioritati actuale; nu de bogatie avem nevoie in primul rând, ci de moralitate si justitie.
In 1989, oamenii au iesit in strada de saracie. Se mai spune azi ca Ceausescu asigura locuinte si locuri de munca. Aceleasi lucruri le-a facut si Hitler pentru poporul german. Dar viata pe care o aveam noi era modesta; in acelasi timp, muncitorii exploatati din iadul capitalist câstigau de zeci de ori mai mult, aveau locuinte confortabile, case de vacanta, masini, bunuri casnice de buna calitate, pasapoarte etc. La noi a cumpara un televizor color, un refrigerator era un lucru greu de realizat. Unii dintre noi au sperat sa traiasca mai bine; dar n-a fost sa fie asa. Am schimbat teroarea securitatii si spaima inchisorilor cu teroarea saraciei si spaima mizeriei. Am câstigat unele drepturi democratice, este drept; dar ele sunt diminuate de dreptul la saracie si umilinta. Si asta nu din cauza sistemului capitalist care s-ar fi instalat la noi; ci din cauza unor nemernici care ne-au furat cu nerusinare. Tov. Iliescu acu’ s-a trezit ca exista o polarizare stridenta intre o patura foarte bogata si o majoritate foarte saraca. Dar pâna acum de ce n-ati observat? Doar ati fost atâta amar de ani stapânul absolut al tarii. Cine i-a protejat pe escroci? Ati demascat vreun corupt, ati cerut deschiderea unor dosare? Din contra, ati cerut inchiderea unora. Ati intervenit in justitie in problema caselor nationalizate, lucru care ne-a costat milioane de euro. Ati telefonat procurorului-sef; lucru pe care din pacate l-au facut si cei aflati azi la putere; numai ca dumneavoastra n-ati patit nimic, nici n-ati fost atacat prea tare in presa, nici nu vi s-a cerut demisia. Dumneavoastra n-aveti nici un drept sa judecati moralitatea altora. Stiti bine de ce. Cel putin actuala putere incearca, timid, cu multe bâjbâieli si greseli, sa deznoade niste lucruri; ar trebui s-o sprijinim in ceea ce face bine, la fel cum o criticam când greseste. Si faptul ca sunt anchetati doi din arcul puterii si doi din opozitie este un element pozitiv.
O sa amintesc din nou de inscriptia de pe frontispiciul balamucului din Madrid: „Nu toti care sunt se afla aici, si nu toti care se afla sunt“. Nu toti care sunt anchetati pot fi vinovati. Si nu toti vor putea fi dovediti; si din cauza ca sunt prea multi si prea sus.
Dar putem sa le spunem tuturor celor care ne-au furat cu nerusinare, ne-au saracit tara si ne umilesc cu averea lor, „sa va fie rusine“. Atâta putem face; doar daca nu cumva justitia nu se va hotari sa devina ceea ce ar trebui sa fie.
