De obicei, iernile la noi arata altfel. Pe primul plan, treceau grijile legate de anotimpul pe care il adora copiii si il injura soferii: facturile la caldura când vin gerurile mari (cum se intâmpla in aceste zile), masinile blocate pe sosele de viscol sau precautiile pe care trebuie sa si le ia cardiacii, ca mine, obligati sa stea mai mult prin casa din cauza frigului. Preocuparea politicienilor aflati in diverse dregatorii era sa ne explice, cum facea d-l Basescu pe vremea când era primar general, ca „iarna nu-i ca vara“, sau sa acuze incompetentele administratiei, daca se gaseau in Opozitie. Acum, coltii pe care si-i arata iarna au trecut, oarecum, pe un plan secund. Ziarele si televiziunile nu mai prididesc sa faca fata scandalurilor politice care au pus in umbra pâna si gripa aviara. Si ce scandaluri! De-a lungul ultimilor ani, ne-am plictisit auzind de la Bruxelles acelasi refren: „De ce lupta cu coruptia din România n-a prins in navoadele ei nici un «peste mare», nici un «rechin»?“ Ideea era ca doar cu „plevusca“ nu vom convinge Uniunea Europeana ca Justitia din România isi face treaba. De doua saptamâni, insa, se intâmpla, in sfârsit, „ceva“. Sau pare ca se intâmpla. Nume sonore din politica româneasca au intrat in centrul unor furtuni politice care, in plina iarna, au ridicat pasiunea pentru „datul cu parerea“ la nivelul unor incendii pe care nu stiu ce pompieri le vor stinge.
Seria a deschis-o, cum se stie, fostul prim-ministru, Adrian Nastase, cu „scandalul matusa“, cum il alinta ironic gazetarii. Dupa ce a sperat ca, potrivit traditiei de la noi, galagia se va stinge in câteva zile, Nastase s-a vazut nevoit sa se „autosuspende“ din functia de presedinte executiv al PSD pâna la clarificarea „cazului“. Hotarâre ce n-a produs, se pare, regrete in rândurile colegilor sai. Dimpotriva. Desi nimeni n-o spune, fiindca sinceritatea n-are ce cauta in politica, unii, printre care Geoana, desigur, si Mitrea, au primit-o cu satisfactie. L-a urmat Dan Ioan Popescu a carui „autosuspendare“ – ultima moda de la Bucuresti – e, la ora aceasta, incerta, intrucât organizatia PSD a Capitalei i-a cerut presedintelui ei s-o retraga. A izbucnit un mic incendiu si la Cotroceni. Fostul sef de cabinet al fostului presedinte Constantinescu a sugerat procurorilor sa-si indrepte atentia spre un grup de interese de culoare democrata care ar fi prosperat la umbra d-lui Basescu. Joia trecuta a explodat alta „bomba“. Vice-premierul George Copos se afla sub urmarire penala.
Veti zice ca procurorii români s-au hotarât, in sfârsit, sa iasa din periferiile coruptiei si sa se indrepte spre centrul ei. Eu nu m-as grabi. Si nu m-as grabi din doua motive. Mai intâi, in toate situatiile incriminate e vorba de intâmplari vechi. De lucruri care erau cunoscute, care s-au petrecut, in cazul lui Nastase, inainte de a fi premier, iar in cazul lui Copos inainte de a intra in guvern. De ce abia acum au fost gasite dosarele respective? Nu cumva pentru a continua, la nivel mai inalt, pantomima anticoruptiei? Nu m-as grabi, apoi, si din alt motiv. Din câte imi dau seama, Justitiei ii va fi greu sa dea, in aceste scandaluri, verdicte de condamnare. Pentru ca Justitia nu poate condamna decât pe baza de lege, nu in functie de criterii morale. Or, multe averi putrede din România au fost obtinute cu acte legale, prin diverse tertipuri. In acest caz, se pune intrebarea: va functiona Justitia ca o spalatorie de imagine?
Un singur efect e sigur. Va fi si mai compromisa in perceptia opiniei publice ideea de bogatie. Se va intari si mai mult convingerea, periculoasa, ca nu exista avere onesta, ca toate averile facute in acesti ani sunt putrede. Ceea ce intr-o tara cu peste zece milioane de saraci, dintre care unii traiesc in saracie extrema, poate fi o bomba cu ceas.
