Un apropiat al gruparii de pe Unirii imi spunea zilele trecute ca are toata consideratia pentru fotbalistii „Craiovei Maxima“, cei care au adus in vitrina clubului trofee pentru eternitate, dar ca acest trecut a… trecut, ca n-ar mai trebui acum sa tot batem toba pe acel trecut. „La ce ajuta pe cei de acum faptul ca tot reamintiti ispravile europene din Cupa Campionilor Europeni ’81/’82 si Cupa UEFA ’82/’83? Niciodata Craiova nu va mai avea conditiile de atunci, când regimul comunist a impus, volens-nolens, stabilitatea lotului oltean, iar ministrul de externe, Stefan Andrei, a ajutat Universitatea Craiova“, a incheiat patimasul suporter al Stiintei.
Nu-i dau dreptate decât partial, adica sunt de acord cu faptul ca, intr-adevar, Craiova nu va avea niciodata conditiile de atunci. Ipotetic vorbind, cum ar putea, in 2006, un Balaci, Lung, Camataru, Ungureanu, Cirtu, Beldeanu si ceilalti fotbalisti ai „Craiovei Maxima“ sa ramâna la Universitatea pe contractele de acum din România? Zic asta gândindu-ma la cât ar primi in 2006 Ilie Balaci de la Milan daca in decembrie 1982 i s-a oferit un contract de milioane de dolari?!
Ieri, Adrian Mutu si-a sarbatorit ziua de nastere, iar cadoul adevarat si l-a facut chiar el: sâmbata, in meciul Palermo – Juventus, 1-2, pitesteanul a inscris ambele goluri! Nu intâmplator Mutu a fost ales fotbalistul anului 2005…
Ma leg de acest trofeu – fotbalistul român al anului – reamintind oltenilor de astazi ca in 1981, 1982, 1984, 1989, 1990 acesta a apartinut jucatorilor de la Universitatea, iar in 1991, 1992, 1995, 1996 si 2002 trofeul a ajuns tot la fotbalisti de la Stiinta, dar care nu mai jucau la Craiova. Din motivele economice pe care le-am explicat in rândurile de mai sus…
Ilie Balaci s-a clasat primul in 1981 si 1982, Silviu Lung in 1984, iar intre primii cinci clasati in acei ani au fost, tot de la Universitatea, Stefanescu, Camataru, Lung.
