Dimineata asta ploioasa de Sfinta Parascheva ma predispune la melancolie. Lumina, fragmentata de stropii de ploaie, se strecoara cu timiditate in camera. Noroc de cei doi motani, Terente si Cristian, care interpreteaza sub fereastra un duet sfirsietor din Traviata, „Ce vreti, mai draga?“ „Subventia“. „Care subventie; n-am.
I-am dat toti banii lui Iacobov, de la SIF Moldova, de unde n-am luat nimic pina acum. La munca, la prins soareci“. „Nu mai avem soareci; i-a luat inundatia“. Aiurea; subsolul e plin de soareci; dar e mai simplu cu indemnizatia. A venit si familia Pandelica, turturelele care s-au abonat la graunte.
Le-am spus ca le tai indemnizatia pentru copii, caci anul acesta nu au scos nici un pui.
Ca sa compensez zgircenia de lumina din camera incep sa citesc presa. N-aveti idee cit ma lumineaza acest lucru; mai ales cind citesc articolele mele, cu certitudinea vesela ca sint unicul lor cititor.
Dar primul articol imi produce alte nostalgii. Dl. Morega vorbeste, foarte documentat, de mafia din Gorj; (daca nici domnul Morega n-o cunoaste, atunci cine? Bietul Mischie, purtat de atitea ori prin tribunale, pentru ca, se stie, plimbarile fac bine la circulatia membrelor inferioare). Dl. Morega aminteste de mafia siciliana; am stat si eu trei saptamini la Catania, orasul cel mai violent din Italia (dar ce frumos) si n-am vazut nici un mafiot. Ulterior am aflat ca erau plecati in România pentru perfectionare.
Dar si mafiotii astia ai nostri nu se mai invata minte? Atitia corupti bagati in puscarie, si tot nu le e frica… Uite acum i-au inchis pe cei de la FNI. Justitia a procedat corect si nu l-a deranjat pe Vintu. Ar fi fost o greseala; parerea mea. Asa cum s-a gresit cu arabul acela, supranumit „PRINŢUL CAFELEI“. Condamnat la sase ani, el a facut totusi o luna si jumatate de puscarie. La valoarea lui si la banii lui (furati de la noi) este revoltator de mult. Cum dracu’, numai astia care fura miliarde se imbolnavesc in inchisoare, pe cind amaritul care fura doua piini nu. (Daca si el a fost fraier si n-a omorit cu jeepul vreo trei, patru oameni).
Insa pina acum le-a fost; iata ca, citesc in ziare, vreo citeva sute de dosare de coruptie, si inca de cele mari, au pornit de la Politie catre Parchet. E adevarat ca drumul acesta e lung si multe dosare se vor pierde, dar precis ca acelea ale cetatenilor prinsi in trenuri fara bilet vor ajunge cu siguranta. Ma intreb unde au stat aceste dosare pina acum? La clocit? Unde? Banuiesc eu o crescatorie moderna de pasari, unde ar fi avut conditii optime de clocit, caci aici se cresc cele mai socialiste gaini din tara. S-ar putea insa ca, dupa aceasta gripa aviara, crescatoria sa se reprofileze catre cresterea de rinoceri, lucru la care patronii se pricep foarte bine. Si mai mult, patronii iubesc rinocerii.
Putin deprimat de situatia asta actuala, am vrut sa ma refugiez in trecut. Citesc in memoriile lui Argetoianu: „Sub toate regimurile s-au facut afaceri si s-a furat. La noi si aiurea… S-a furat si inainte de Cuza, si dupa Cuza… Dar s-a furat boiereste. Acum se fura tiganeste“. (Tocmai acum aud la radio melodia „Noi sintem români“). Si totusi o mica mare deosebire este. Cind doi foarte inalti militari din conducerea armatei au fost prinsi furind din banii destinati aprovizionarii armatei, justitia de atunci, ca si cea de azi, s-a dovedit foarte timida. Atunci, 12 ofiteri de grad foarte inalt au adresat o scrisoare regelui in care isi prezentau demisia daca vinovatii nu vor fi pedepsiti.
Afectat de discutiile inutile si virulente din Parlament, am vrut sa vad cum era altadata. I.G. Duca povesteste in memoriile sale ca, atunci cind partidul de la putere a intentionat sa propuna reformele necesare transformarii României intr-o tara moderna, opozitia sabota sedintele in mod sistematic. Ba mai mult, n-au existat numai imbrinceli, ci s-a tras un foc de revolver in Camera, care a ranit un usier. (La radio, Tudor Gheorghe cinta „Aceasta este tara mea“).
Sa nu fiu totusi atit de pesimist. Se mai intimpla si lucruri bune; uneori chiar minuni. Mi-a venit o hirtie de la fisc ca pe anul trecut am platit mai mult impozit decit trebuia. M-am dus iute sa-mi iau restul, caci anul trecut, dupa ce m-au anuntat ca trebuie sa primesc inapoi patru milioane, in final mi-au retinut opt milioane.
Asa ca am luat rapid cele patru milioane si mi-am cumparat doua perechi de ciorapi si doua sticle de vin.
De aceea am fost asa de vesel; dar imi trece repede.
