Citeva dintre afacerile politice de mari proportii au pornit, foarte interesant, prin aparitia unor informatii a caror sursa a ramas in anonimat. Asa s-a intimplat cu „afacerea Tigareta“. In aprilie 1997, s-a primit la redactii un fax, cu expeditor nespecificat. Faxul continea informatii concrete despre un transport de tigari de contrabanda pe un aeroport militar, in care autoritatile erau implicate. Dezvaluirea a dus la un urias scandal in care Constantinescu si oamenii lui s-au vazut tiriti. Au urmat dezmintiri, arestari, s-a vorbit de milioane de dolari, de retele, de personaje foarte inalte implicate, inclusiv presedintele de atunci. S-a scapat din vedere totusi ca pina la urma sursa zero a ramas neidentificata. Chiar daca faptele s-au verificat, nici azi nu stim cine a furnizat informatia. Banuielile au fost multe, dar nu a aparut nici pina azi adevaratul informator.
Asa s-a intimplat si in afacerea Watergate, cind „deapthroat“, cel care ii informa pe jurnalistii de la Washington Post despre culisele Casei Albe, a fost deconspirat abia in acest an, 2005, dupa 30 de ani. Vom astepta oare si noi 30 de ani sa aflam cine a dezvaluit afacerea Tigareta?
O alta afacere – „Armaghedon“ – l-a avut drept tinta pe Adrian Nastase. Dar si alte zone sensibile. S-a scris in aceste rapoarte anonime despre situatia din armata, despre serviciile speciale si coruptia la virf etc. Mesajele au parvenit prin internet. Autori – anonimi. Serviciile speciale au ajuns la un emitent. Interogatoriul respectivului s-a dat la un jurnal tv – fapt nemaiintilnit… S-a banuit ca rapoartele provin din anturajul lui Constantinescu care voia sa revina in politica si il ataca pe Nastase. S-a deschis o ancheta, arestari pe strada, perchezitii. Citiva procurori au abuzat de functia lor pentru a servi puterea. Mass-media au reflectat amanuntit, dar pina la urma totul s-a stins. Rapoartele Armaghedon au continuat sa curga. Si nici pina azi nu stim cine se ascunde in spatele lor. Sint servicii speciale amestecate? Grupuri de interese despre care se vorbeste atit in ultima vreme? Sau niste justitiari care nemultumiti de justitia oficiala denunta in presa tot ce afla.
Acum avem un alt treilea caz. Un mare scandal politic. Apar materiale numeroase in presa. Zeci de pagini din diferite stenograme luate in sedinte la virf PSD sint reproduse periodic de presa de mare tiraj. Dar nu avem sursa zero. Cine trimite aceste materiale, cine se ascunde sub pseudonimul „Mihai Eminescu“. E un agent al serviciilor speciale? E un lider PSD, care a inregistrat in secret discutiile si le-a transcris pentru a-si controla rivalii electorali din partid? E asta parte a unui plan de discreditare a PSD? Presa este in acest caz manipulata? Serveste si ea orbeste o cauza fara sa stie ca este folosita? E vorba de inregistrari facute din afara cladirii cu echipamente speciale? (s-a vorbit si de sateliti de comunicatii care ar fi inregistrat sedintele PSD) Facute de cine? Sint amestecate, cum s-a zvonit, servicii speciale straine, interesate in rasturnarea regimului Iliescu&Nastase? Face parte România dintr-un plan mai larg de integrare a sud-estului Europei? Sau e vorba doar de rafuieli marunte intre politicieni români care nu ezita sa foloseasca metode neortodoxe pentru a se avea la mina unii pe altii…Cert este ca PSD este sub soc. Afacerea poate continua multi ani. Si asta poate ruina partidul, cel putin in planul imaginii. Sursa care a dezvaluit steonogramele ramine anonima, ca si in cazul Tigareta si cel al Armaghedoanelor. In ultimele zile si-a facut simtita prezenta aruncind pe piata media alt rind de stenograme si emitind anumite pretentii. Ce joc se ascunde aici? Care sint actorii din culise? Care sint mizele? Imposibil de raspuns atita timp cit sursa ramina in anonimat.
