Un fapt (in aparenta) divers

Uneori, faptele diverse sunt chiar mai interesante decat unele „evenimente“. Sunt mai vizibile, in ele, semnificatiile si, in consecinta, permit concluzii mai clare, pentru ca scapa controlului exercitat de regia „evenimentelor“ unde, de regula, vedem ceea ce se vrea sa vedem.

Un asemenea fapt divers s-a petrecut de Pasti la Bacau, unde primarul orasului, controversatul personaj Dumitru Sechelariu, s-a gandit ca n-ar strica (mai exact, nu i-ar strica) sa foloseasca ziua Invierii Domnului pentru a-si lustrui putin blazonul de „filantrop“, intrucat se apropie ziua alegerilor. Cu doi ani in urma, acelasi Sechelariu si-a miluit „supusii“ cu mici si bere de ziua sa. Ca sa folosesc o caracterizare de atunci a presedintelui Iliescu, „a chemat saracimea sa ii dea boabe de ziua lui“. Acum, ce s-a gandit Dumitru Sechelariu? A inlocuit micii cu bani.

Dar sa zicem ca supercapatuitii tranzitiei vor sa-si rascumpere pacatele prin asemenea „marinimii“ care nici ele nu sunt inocente intrucat e usor de observat ca sub „mila crestineasca“ a d-lui Sechelariu se ascunde o deloc metafizica intentie de mita electorala. Sa zicem, de asemenea, ca, dupa cincisprezece ani de vorbarie pe tema democratiei, am ajuns la o „democratie“ in care fotoliile se obtin pe baza de mici si bere. Sa zicem, in fine, ca asistam la o noua impartire a societatii romanesti: unii care stau pe gramezi de bani si isi permit sa arunce cu milioanele; altii care se imbulzesc (mizeria explica multe) sa nu piarda ocazia. De neinteles nu e dl Sechelariu. De neinteles nu sunt nici cei care i-au dat prilejul sa faca din ziua de Pasti un circ cu substrat electoral. De neinteles, pentru mine cel putin, a fost reactia celor mai inalte autoritati ale statului. In speta, a presedintelui Romaniei si a presedintelui Camerei Deputatilor. Si iesim aici din limitele „faptului divers“. Intram in zona principiilor. Sau, daca e exagerat sa vorbim despre principii, azi, la noi, intram in sfera, banala, a bunului simt.

Cu doi ani in urma, dl Iliescu socotea gestul lui Sechelariu ca fiind „indecent“, exprimand „o mentalitate de vataf“. Acum, „mentalitatea de vataf“ s-a transformat, spre stupoarea multora dintre noi, in „act de generozitate“. De ce? Mister. Valer Dorneanu, presedintele Camerei, a fost, insa, mai clar. Sau, daca vreti, si mai stupefiant. A spus ca Dumitru Sechelariu ar merita „sa fie laudat“ si ca ar fi chiar „pacat“ sa n-o facem. Misterul se limpezeste. Asadar, dupa cincisprezece ani de pretinsi pasi spre normalitate, remediul pentru saracia in care a fost cufundata Romania il constituie – din punctul de vedere al autoritatilor – pomenile facute de cei care, in acest timp, au strans averi uriase!

Nu sunt, Doamne fereste, impotriva actelor de caritate. Sunt impotriva falsei caritati si de prost gust. Sunt impotriva tupeului de a folosi saracia romanilor pentru a-i umili si mai mult decat au fost umiliti de mizerie. Sunt impotriva indecentei de a cumpara voturi prin acte de ipocrita filantropie.

Fiindca, orice ar zice dl Iliescu si dl Dorneanu, „circul“ facut de primarul Bacaului are scopuri electorale. Aprobat de PSD (si a fost), acest „circ“ ne arata cu claritate cum va arata campania electorala din acest an si pe ce baza ar vrea PSD sa adune voturi. Stiam ca, in strategia electorala a actualului partid de guvernamant, micii si berea au un rol esential. Ceea ce nu stiam e ca asta se cheama „caritate“.

Si mai inteleg ceva din acest fapt (in aparenta) divers. De cate ori a infierat „nerusinarea“, dl Iliescu a facut-o la modul general. N-a dat niciodata exemple. Acum, ne-a dat unul invers, de „generozitate“. Sa mai spuna cineva ca nu exista reguli in politica romaneasca!