Evolutia incursiunii din Irak nu este cea asteptata. Multi au crezut ca de joi pina duminica, Saddam Hussein va fi inlaturat de la putere. Dupa desistarea Frantei, Germaniei, membre ale coalitiei din timpul razboiului din Golf de acum un deceniu si mai bine, era putin probabil ca sa fie un razboi mai scurt. Rusia si China, si ele privesc cu rezerve cind nu cu ostilitate pozitia SUA-Marea Britanie. Lucrurile s-au incurcat si mai mult saptamina trecuta, cind Turcia nu le-a permis fortelor americane sa atace Irakul dinspre nord. Asta a intarit considerabil pozitia lui Saddam, pentru ca nu e obligat sa lupte pe doua fronturi. In plus, SUA au adoptat tactica de a menaja oamenii, echipamentele, infrastructura irakiana. De ce? Pentru ca se gindesc deja la ce va urma dupa Saddam Hussein. Daca astazi sint prezervate podurile, ele nu va mai trebui reconstruite dupa razboi. Etc. Se urmareste, de asemenea, cistigarea simpatiei irakienilor. Nu se doreste provocarea prea multor victime printre localnici, civili sau militari. Americanii vin ca eliberatori ai unei populatii, aflate sub o dura dictatura. Ceausescu, care avea excelente relatii cu Saddam Hussein, era evident un om pasnic, fata de stapinul Bagdadului de azi. Totusi, vedem ca entuziasmul localnicilor fata de soldatii straini nu e prea prezent. In prima zi, agentiile de stiri, televiziunile acreditate la fata locului au surprins militari irakieni aliniati pe sosele cu miinile sus, evident cu dorinta de a se preda. Ultimele zile ne-au adus imagini cu soldati americani raniti, morti sau prizonieri. E o schimbare semnificativa. Desigur, e si un razboi comunicational. Si Bagdadul, si Washingtonul lanseaza imagini care sa favorizeze pozitia proprie. Inainte de a fi cistigat pe cimpul de lupta, razboiul va fi cistigat in mass-media, in opinia publica. Si aici, timpul este esential. Cu cit va dura mai mult, cu atit SUA isi va pierde aliatii si prestigiul. Deja demonstratii „antiwar“ sint organizate pe strazile oraselor americane. Ne apropiem oare de un un nou „scenariu Vietnam“?
Nu stim azi cit de descompus e regimul de la Bagdad. Au inceput disensiunile la virf? Scapa Saddam Hussein situatia de sub control? Oficialii americani ne asigura ca da. Dar stirile nu prea confirma. Desigur, va fi un razboi mai lung decit s-au asteptat optimistii. Si mult mai complicat. Factorul care complica lucrurile este lipsa de solidaritate a puterilor occidentale cu SUA. Unii considera, la Paris si Berlin, ca pozitia de hegemon a SUA dupa incheierea razboiului rece trebuie contestata. Iar prilejul „Irak“ e foarte nimerit. Mi-e teama insa ca aceasta privire tine cit lungul nasului. Nu are, asadar, o adevarata viziune politica. Problema nu este dominatia Statelor Unite, ci riscurile pe care trebuie sa ti le asumi daca trebuie sa convietuiesti cu un dictator ca Saddam Hussein. E sef de stat, are citeva milioane de supusi, petrol fara limite. SUA au aratat hotarire in a rezolva problema. Din ratiuni politicianiste, de conjunctura, Franta etc. vor sa lase SUA sa scoata castanele din foc. Nu stiu daca cineva va avea vreun folos in cazul in care situatia continua sa se complice in Irak. S-a vazut bine acest lucru, in Iugoslavia, in anii ’90. Atunci, incercarile germane, franceze, britanice de a rezolva conflictul au esuat. Abia interventia SUA a pacificat zona. Una este sa ai ambitii, si alta sa le acoperi printr-o capacitate reala militara si economica.
Si Rusia lui Putin-Ivanov e alta decit cea a lui Gorbaciov-Sevardnadze. Atunci, de la Kremlin a venit unda verde si o mare coalitie care reprezenta ONU a reusit sa cistige rapid razboiul contra lui Saddam Hussein. Eroarea a fost atunci, ca, dupa ce a cistigat razboiul pe plan militar, l-a pierdut, din neglijenta si calcule eronate, pe cel politic si diplomatic. Imprudenta de a-l lasa stapin la Bagdad pe Saddam Hussein a fost si ramine un mare mister. Saddam Hussein trebuia atunci schimbat cu altcineva. Azi nu ar fi fost razboi, iar Irakul ar fi fost dupa 12 ani de tranzitie. Oricum, lucrurile iau alta fata. Optimistii incurabili sint dezamagiti. Jocul e departe de a se incheia.
