Dumezeii ma-sii

Febra politica sub aparenta acalmie de la Bucuresti se datoreaza nerabdarii de a trece hopul Praga. Praga este un fel de moment zero al actualei guvernari, picat chiar la jumatatea mandatului. Totul se judeca acum in termenii, „inainte“ si „dupa“ Praga. Stam sub un cazan de presiune, dar dupa Summit-ul de la Praga se va putea trece la deschiderea supapelor. Aceste supape se numesc in limba romana acum: remaniere de guvern sau alegeri anticipate. Sint multe tensiuni care se cer rezolvate. Se spun multe despre ce se va intimpla in iarna asta. Nastase, in acest week-end, a zis iar ceva despre alegeri anticipate si s-a plins, incurajat de invitatii straini, prin citeva cuvinte bine simtite, de slabiciunea opozitiei. Bravo. Adica, premierul are un regret ca opozitia de dreapta e cam palida, cam fara voce si da semne de asfixiere. Nu stiu daca citesc aici o declaratie formala, de ametit copiii sau chiar isi da seama Nastase ca e nevoie totusi de o opozitie puternica pentru a echilibra raportul de forte si pentru a consolida bietul regim democratic romanesc. Spre binele tarii, Dumnezeii ma-sii! Apoi, cind se aude ca opozitia se intareste, ca ar face oarece aliante pentru a lupta mai cu succes, vine a doua parte a pozitiei premierului.Adica, hai sa facem alegeri anticipate ca sa dam in cap opozitiei.

Intii ca un scenariu, ca un joc de imaginatie politica. Sint aici doua chichite. Una e ca Iliescu, daca se fac alegeri anticipate, (sah la rege!) sare din schema. Vor fi alegeri parlamentare, iar Iliescu nu poate participa ca presedinte in functia ce se afla. Cind termina mandatul in 2004, se vede pe dinafara. La chichita a doua, este vizata chiar opozitia care e, vezi Doamne, chiar dorita, incurajata de Nastase. Daca in primavara va sta prea bine in sondaje, iar PSD se va afla in cadere libera, dupa o iarna grea, atunci hodoronc-tronc facem alegeri prin toamna. Ca sa nu isi ia astia nasul la purtare. Incurajare-incurajare, dar nici asa! E mai bine sa raminem tot noi la putere! Ceea ce mi se pare – fara gluma – normal. Un partid care cistiga alegerile nu are cum sa isi doreasca sa le piarda data viitoare. Ar fi un balamuc, ce logica ar mai fi asta? Asa ca trebuie sa luam declaratiile ultraoccidentale si civilizate ale premierului cu prudenta. Da bine la presa, face impresie. Dar doar atit. In spatele scenei, lupta pentru putere deja da, prematur, semne ca a inceput. Altfel spus, se incinge tarita.

Nu neaparat de opozitie se teme premierul. De acolo nu prea se vede mare lucru. Chiar daca un sondaj din zilele trecute a facut sa treaca un frison prin spinarile guvernamentale. Nastase, deocamdata, are dureri mari de cap dinspre nord-nord-vest, vorba lui Hamlet. Dinspre Cotroceni. Nu stim cit de adevarata este relatarea potrivit careia saptamina trecuta premierul s-ar fi dus la Iliescu sa ii ceara capul lui Talpes. Acesta, spun gurile rele de tot, s-ar afla in spatele flagrantului montat vinerea trecuta unui expert din Palatul Victoria. Un exercitiu, gen aratatul mitei. Dar poti sa te iei dupa zvonuri? Cert este ca tensiunea intre cele doua palate creste cu incetul. Se fac multe jocuri pentru perioada de dupa Praga. Pina atunci e ordin sa fie pace. Nu se mai fac privatizari. Se etatizeaza tot ce se poate, de la camera de comert, la CNAS. Se string bani albi pentru zile negre.

Clientela trebuie servita, altfel cum sa te asiguri de fidelitatea ei. Palatul Victoria sta mai bine la parale, Cotrocenii, la servicii secrete. In PSD, raportul e juma-juma. Prin sertare se aduna dosare si se fac scenarii. Pina la urma va iesi un fis, cred eu. Nu mai sintem in 1991. Azi primeaza arta manevrei politice.

In plus, daca Nastase nu vrea, nu pleaca din sefia cabinetului. Oricit ar vrea cineva. Vezi cazul Radu Vasile. Chestie de Constitutie. Iliescu – spre deosebire de predecesorul sau – o va respecta. Iar o motiune de cenzura contra guvernului e greu de crezut ca va trece vreodata in actuala formula a parlamentului. Asa ca tot la negociere se ajunge. Damen Valz.