De ieri, negociem agricultura

Ieri, Romania a mai deschis un capitol de negocieri, poate cel mai greu pentru tara noastra, singura dintre tarile candidate in care procentul de ocupare a fortei de munca in agricultura atinge aproape jumatate din populatia activa. Angajamentele luate de Romania sint foarte mari, cu atit mai dificil de realizat pe termen scurt si mediu daca sint analizate din perspectiva celui care are o imagine realista, din interior, asupra stadiului in care se afla agricultura romaneasca in general si industria agroalimentara in special, prin comparatie cu standardele europene.

In pozitia comuna a UE in domeniul legislatiei veterinare, spre exemplu, se solicita cit mai rapida transpunere a acquis-ului comunitar in domeniu pina in 2007, printre altele cerindu-se stabilirea unui registru oficial cu comerciantii in a caror activitate intra comertul cu animale sau produse animaliere cu UE, intarirea controlului „locului de origine“, masuri vizind controlul nondiscriminatoriu al produselor in timpul transportului si la destinatie. Se cer si masuri pentru asigurarea inregistrarii miscarilor animalelor si inregistrarea oricarui animal viu importat, precizari asupra prezentelor proceduri si a planurilor de viitor privind „pasapoartele pentru animale“, situatia identificarii si inregistrarii animalelor.

UE a mai luat nota de faptul ca Romania solicita o perioada de tranzitie de trei ani, pina la 31 decembrie 2005, pentru a putea implementa la nivel national o politica privind nevaccinarea pentru pesta porcina clasica. Cerere careia i se raspunde, politicos, printr-o invitatie adresata tarii noastre de a-si schimba pozitia, dat fiind faptul ca, la nivelul UE, asemenea vaccinare este interzisa.

Se mai solicita Romaniei masuri de asigurare ca „doar animalele vii si produsele derivate care indeplinesc cerintele din directivele relevante sa poata fi exportate de pe teritoriul Romaniei catre un alt stat membru“, aceasta insotita de luarea de masuri corespunzatoare „pentru ca animalele in diverse stadii de sanatate sa fie separate in categorii distincte pe timpul transportului“. Este deschisa inca problema daca Romaniei i se vor acorda sau nu cei trei ani ceruti „prin regulile sanitare referitoare la conditiile de producere, caracteristicile produsului, modul de prezentare si comercializare“ pentru brinzeturile noastre traditionale tip Nasal, Bradet, Homorod si afumate.

Prevederi foarte interesante contine capitolul „protectia sanatatii populatiei“ deoarece, realisti fiind, negociatorii romani au cerut o perioada tranzitorie de trei ani (pina in 31 decembrie 2005) pentru modernizarea si redotarea centrelor de taiere a animalelor si a unitatilor de procesare a carnii. Foarte bine, raspund cei de la UE, daca vreti asa, se poate, dar nu pentru ceea ce este destinat comertului cu alte state membre UE, ci doar pentru: 1. ceea ce se va vinde pe piata interna; 2. cu conditia ca produsul sa fie clar marcat ca atare; 3. sa nu fie comercializat fraudulos; 4. daca produsul respectiv este folosit mai departe intr-o unitate de procesare alimentara, produsele finale sa fie vindute doar pe piata interna (document 20681/02, pag. 9-10). Drept pentru care, logic, va trebui sa dam o lista cu „intreprinderile agroalimentare conforme cerintelor“, restul urmind sa produca, eventual pe perioada de tranzitie acordata, doar pentru piata interna…

Noi am asigurat UE ca, in perioada 2003-2004 vor fi elaborate si adoptate o serie de legi-cadru…: Legea creditului agricol, Legea privind organizarea pietei tutunului brut pe principii comunitare, Legea privind producerea si comercializarea hameiului, Legea privind organizarea pietei produselor din floricultura – flori taiate proaspete si foliaj proaspat – pe principiile comunitare de piata, Legea plantelor medicinale si exploatarii lor durabile. Prin aceasta, i-am asigurat pe partenerii nostri comunitari.

In domeniul fitosanitar, problematica se refera la „sanatatea plantelor, calitatea semintelor si materialului de reproducere, protectia noilor soiuri de plante, igiena plantelor si nutritia animalelor“. UE solicita implementarea unui „sistem de inregistrare a producatorilor si importatorilor de plante si produse din plante“, implementarea de proceduri pentru eliberarea de „pasapoarte pentru plante“, „crearea de puncte de control specifice“, toate acestea urmind sa fie introduse intr-un „Plan national de conformitate“. Aici, am aflat, se va reglementa in spirit european si problema, acum aflata sub un val relativ gros de mister, a plantarii si comercializarii produselor agricole provenind din organisme genetic modificate, aceasta in conditiile in care Parlamentul European a decis in favoarea constringerilor importante, calitativ si cantitativ, continute intr-o propunere a Comisiei Europene, despre care am avut ocazia sa vorbim pe larg, acum citeva luni, in paginile ziarului nostru.

Desigur, noi doar am inceput negocierea dosarului agricol si sintem inca in asteptarea bazei reale pentru adoptarea in cunostinta de cauza a pozitiei romanesti: incheierea recensamintului, singura cale de a sti care ne sint posibilitatile, care este pasivul si care este activul agriculturii romanesti.

Deocamdata, sintem in faza in care alesii neamului voteaza rapid toate proiectele de lege care le sint cerute in ideea adoptarii complete a acquis-ului comunitar. Dupa aceea, vom mai vedea. Ce spun si ce vor ei, ce avem si ce putem noi, in conditii de maxima, vizibila, bunavointa din partea Romaniei. Ajunge? Sa vedem ce ne va spune recensamintul, primul dupa peste jumatate de secol…