Theodor Stolojan, noul presedinte al PNL

La Congresul de simbata si duminica, 24 – 25 august 2002, liberalii si-au ales un nou presedinte in persoana d-lui Theodor Stolojan.

Ciudata evolutie are Theodor Stolojan! Poate exemplara pentru cineva care vrea sa faca politica mare in Romania. Tehnician cu un profil bine definit, a ajuns ministru al finantelor in guvernul Roman, apoi a fost numit de catre Ion Iliescu prim-ministru, numai pentru un an. Numirea avea loc in octombrie 1991, in mijlocul unei perioade cetoase, cu multe schisme si dureri. Ca prim-ministru, Stolojan a unificat cursurile, eliminind piata neagra a valutei. Miscarea a fost inspirata si dreapta, devalorizind leul romanesc si punind populatia Romaniei, care incepea sa aiba contact cu valuta, intr-o situatie legala. A pregatit primele alegeri locale democratice din februarie 1992, cistigate surprinzator la Bucuresti de candidatul Conventiei Democratice, un liberal, de altfel. A pregatit alegerile parlamentare si prezidentiale din toamna anului 1992, cu aparitia surprinzatoare a lui Emil Constantinescu in cursa prezidentiala. Un nou-venit, care a devansat o multime de lume cu pretentii si staif in politica romaneasca, inclusiv pe mult mai cunoscutul Petre Roman.

Din 1992, Stolojan pleaca din tara si incepe sa lucreze pentru Banca Mondiala. Cunoaste acolo un alt sistem de lucru decit cel din Romania de atunci, ia contact cu practicile si teoriile la moda privind tranzitia, dezvoltarea si subdezvoltarea, se intoarce temporar in 1996 pentru a sprijini campania prezidentiala a lui Ion Iliescu. Campanie slaba, neinspirata, venita pe un fundal de nemultumire publica. Ion Iliescu pierde, dar nu dezarmeaza. Prin 1998, Stolojan se intoarce definitiv in tara, se angajeaza la unul dintre cele mai mari grupuri private industriale din Romania de atunci, Grupul Tofan, unde se ocupa mai ales cu aspecte de strategie. Sub conducerea lui Stolojan, Grupul Tofan intra in domeniul panificatiei si industriei alimentare.

In framintatul an 2000, Vasile Secares, unul dintre marii combinatori de buna factura din politica romaneasca, il propune PNL ca si candidat la presedintie. Stiind limpede ca nu are sanse sa treaca in turul al doilea, ca nu poate decit sa salveze PNL de la iesirea din parlament, Theodor Stolojan ia o decizie riscanta, poate prima din viata lui, si intra in PNL. Un angajament politic total, facut dupa toate regulile artei. Devine candidat prezidential, salveaza PNL, care intra in parlament, spre deosebire de celelalte componente ale fostei CDR, care ramin pe dinafara, si obtine un meritoriu 11% in cursa prezidentiala, mai mult decit primul ministru in exercitiu, Mugur Isarescu.

Dupa doi ani, satul de certuri si ipocrizii, Stolojan provoaca PNL la o schimbare majora. Se hotaraste greu sa devina presedinte al partidului, ceea ce ii deschide din nou calea pentru candidatura la presedintie. Candideaza la presedintia partidului, reuseste, impunindu-si si conditiile. Are tot ce-i trebuie sa mearga inainte, spre o cariera politica profilata. Nu mai sint decit doi ani si ceva pina la turul urmator de alegeri.

Cursa prezidentiala se deseneaza interesant, cu doi nou-veniti, Adrian Nastase si Traian Basescu, si doi clasici: C.V.Tudor si Theodor Stolojan. Nu prea mai e loc pentru altii in aceasta cursa.

Romania are din nou o opozitie democratica relativ completa, cu democratii la stinga partidului de guvernamint si cu liberalii la dreapta lui. Numai ca miza alegerilor din 2004 va fi complet diferita de miza din 2000.