21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024

In coada cozii

La inceperea vacantei de vara, acesta este locul cu care Romania incheie, ca de obicei, maratonul negocierilor pentru integrarea in UE. Ieri, la Bruxelles, Romania a deschis si inchis provizoriu un nou capitol, „Politica industriala“, astfel incit numarul capitolelor inchise ajunge la 13, dintr-un total de 27 deschise .

La coada cozii, pentru ca inaintea noastra se afla Bulgaria, cu un total de 30 de capitole deschise si 21 inchise provizoriu. Dupa aceea urmeaza plutonul fruntas, unde batalia se duce acum pentru discutarea ultimelor capitole grele (printre care agricultura), astfel incit toate cele zece tari aspirante la primul val al extinderii au acum 30 de capitole deschise si minimum 26 de capitole inchise, astfel incit se pare ca vor respecta fara probleme calendarul foarte strins impus de Comisie in vederea reuniunii decisive, summit-ul ce va avea loc la inceputul lunii decembrie la Copenhaga.

In ceea ce ne priveste, situatia era de foarte mult timp previzibila, asumata ca atare in conditiile in care visul nostru cel mai frumos este ca, la Copenhaga, o data cu noua „foaie de drum“ care se va oferi tarii noastre si Bulgariei, sa ni se spuna si cind anume se va produce aderarea la UE. Problema este ca, din mai multe motive, Uniunea Europeana ezita sa dea curs rugamintii romanesti. In primul rind, pentru ca Romania si-a fixat mai de mult un termen pentru aderarea la UE, 1 ianuarie 2007, lucru amintit in toate documentele de negociere actuale si subliniat ori de cite ori se poate de catre oficialii comunitari. In al doilea rind, evolutia economica din Romania, chiar daca prezinta unele semne incurajatoare in sensul atingerii unei stabilitati macroeconomice, se pare ca nu a produs indestul de multe efecte convingatoare (mai ales in prezenta semnalelor privind cresterea masiva a fenomenului saraciei la nivelul populatiei) incit sa provoace o schimbare in analiza de fond facuta de Comisia Europeana. In acest moment, asa cum ne spuneau surse bine informate din Bruxelles, proiectul de Raport anual privind Romania, care va fi prezentat in octombrie de catre Comisia Europeana, ar contine din nou remarca privind „o economie de piata nefunctionala“.

In sfirsit, expertii comunitari considera ca, in aceasta etapa, cel putin, atunci cind se vorbeste despre primul val al extinderii, trebuie scoase in fata exemplele pozitive, adica acele tari candidate care au obtinut performante economice cu mult peste media europeana. De ce? Tocmai pentru a se „injecta ceva incredere in venele electoratului“, dupa cum imi spunea un inalt oficial din cadrul Consiliului, vizibil ingrijorat de posibilitatea ca electoratul irlandez sa voteze inca o data impotriva Tratatului de la Nisa, eventualitate in care intreg calendarul extinderii ar putea fi periclitat. Si nu numai atit, pentru ca in ecuatie trebuie sa intre si rezultatele alegerilor din mai multe state-cheie, atit din UE (confirmind poate masiva orientare spre dreapta a electoratului), cit si din mai multe dintre statele candidate. In fine, mai exista un motiv subteran de incertitudine si ingrijorare: zvonul care circula din ce in ce mai insistent privind faptul ca, in octombrie, Rapoartele speciale ale Comisiei Europene ar putea sa produca o mare surpriza, si anume sustinerea aderarii la UE nu pentru toate cele zece state candidate ramase in cursa, ci doar pentru sapte sau opt dintre ele. Ce se va intimpla cu locurile libere? In asemenea eventualitate (ce-i drept, mai ales din considerente politice, greu de imaginat) ce se va decide in privinta unui al doilea val al extinderii?

Intrebarile sint din ce in ce mai multe si in aceasta vara va trebui sa li se gaseasca un raspuns deoarece ne mai despart doar doua luni de Summit-ul de la Bruxelles, momentul in care statele membre vor decide asupra alocarilor de fonduri pentru statele care vor face parte din primul val de aderare.

In ceea ce priveste capitolul de negocieri „Politica industriala“, am aflat numai de bine de la dl. ministru Vasile Puscas, negociatorul sef al Romaniei. Ca este asa, ne-o spun negru pe alb datele din dosarul prezentat de Romania, unde se spune ca populatia care munceste in industria noastra reprezenta, in 2000, 23,2% din totalul populatiei (adica un procent apropiat de situatia din Franta in 1994 sau Germania in 1998). In acest document li se mai spune celor de la Bruxelles ca, in 1999, productivitatea muncii era mai mare cu 114,1% fata de 1990, „fapt datorat reducerii de personal, unei mai bune organizari a muncii si schimbarii in domeniul tehnologiei“. Mai sintem informati si de alte excelente rezultate economice, asa cum ar fi in productia industriala – adica industria extractiva, productie a energiei electrice, gazului si apelor, unde s-a inregistrat in 2001 o crestere de 8,2% in comparatie cu anul 2000 -, in cazul industriei manufacturiere cresterea fiind de 9,6%. A mai crescut si exportul romanesc de produse industriale, in 2001 inregistrindu-se un total de 11.385 de milioane de dolari SUA, cu o crestere de 9,8% in comparatie cu anul 2000. Conform acestui document, au fost identificate cu precizie si citeva dintre punctele de forta ale industriei prelucratoare: „un potential industrial important; mina de lucru bine pregatita cu costuri mici; o piata interna cu o mare capacitate de absorbtie, a doua ca marime in Europa Centrala si de Est; materie prima autohtona folosita in proportie semnificativa (petrol brut, gaze naturale, lemn, piele, lina, zacaminte metalifere si nonmetalifere etc.); opereaza intr-o regiune geostrategica favorabila comertului…etc“.

Am mai aflat de la dl. ministru ca totul este bine si in procesul de privatizare, fiind laudata (de cei de la Bruxelles, dar si de cei de la FMI) privatizarea din domeniul siderurgiei, afirmindu-se ca „acum, dupa ce am trecut de hopul cel mai greu, adica SIDEX-ul, totul va fi cu mult mai rapid si mai usor“. Acelasi calificativ, „foarte bine“, este aplicabil si politicii de protectie sociala.

Sa speram ca aceste date oferite de Guvernul Romaniei vor reusi sa schimbe viziunea traditionala in UE asupra starii economiei romanesti si ca, cine stie, printr-un miracol, sa putem ceda altcuiva pozitia noastra actuala in procesul de negocieri. Dar, pina atunci, ramine cum am vorbit.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS