Pe 21 mai îi sărbătorim pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Constantin cel Mare a fost primul fiu a lui Constantius Chlorus şi al Elenei.
A fost proclamat “August” în anul 306, moment în care îi conferă mamei sale, Sfânta Elena, titlul de “Nobilissima Femina” (Doamnă prea nobilă), iar în anul 325, îi acordă distincţia de “Augusta”.
Sfântul Constantin cel Mare este primul împărat roman creştin, care în anul 313 dă celebrul Edict de la Milan, prin care religia creştină devine o religie permisă.
De asemenea, scuteşte Biserica de dări, drept de care nu se bucurau templele păgâne, şi îi înapoiază tot ceea ce îi fusese confiscat, acordându-i şi dreptul de a primi donaţii.
El a dăruit Bisericii şi dreptul de eliberare a sclavilor. A înlăturat din legile penale pedepsele contrare creştinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu).
Prin legea din 321, Constantin cel Mare a generalizat duminica zi de repaus în Imperiu. Împăratul Constantin a adoptat legi care interziceau adulterul şi avortul, abandonarea copiilor nou născuţi, răpirea copiilor şi vinderea copiilor din motive de sărăcie.
Constantin cel Mare a primit botezul de la episcopul Eusebiu de Nicomidia în luna mai, anul 337. A încetat din viaţă în acelaşi an, pe 21 mai.
Mama sa,Elena, a descoperit pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Potrivit tradiţiei, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea şi a înalţat-o în faţa mulţimii, iar ziua de 14 septembrie a devenit sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci în calendarul creştin. Datorită demersului ei de a căuta Crucea Mântuitorului, Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor.
Sfânta Împărăteasa Elena a încetat din viaţă în anul 327, puţin după întoarcerea de la Ierusalim.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.
Sfinţii Constantin şi Elena. Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmein și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului, femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
Tot mai mulţi cercetători sunt de părere că deciziile împăratului, favorabile creştinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, împărăteasa Elena, care, „cu mână de fier şi credinţă tare”, s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu, Constantin.
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt prăznuiţi de Biserica Ortodoxă sâmbătă, 21 mai. Sf. Constantin a venit pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin şi mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, în care oameni sfinţi şi minţi luminate au expus în operele lor doctrina şi spiritul creştin autentic. Sf. Constantin cel Mare a fost un adevărat protector al creștinilor, în timpul domniei sale adoptându-se o serie considerabilă de măsuri în favoarea Bisericii și a preoților. De numele Sf. Împărat Constantin se leagă și Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Paștele să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este una a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare. De sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni ale țării, 21 mai este ultima zi în care se mai pot semăna porumb, ovăz și mei, deoarece în popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, stropesc casa cu aghiasmă. Totodată, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui. Ziua praznicului este importantă şi pentru păstori – ei îşi aleg atunci baciul și stabilesc locul unde vor poposi stânele pe timpul verii.
