De trei decenii, celulele stem ajută la tratamentul multor boli. De când, în 1981, Martin Evans și Matthew Kaufman au reușit să crească pentru prima dată în laboratorul lor de la Universitatea din Cambridge (Marea Britanie) aceste celule capabile să se transforme în orice țesut de specialitate, medicii şi cercetătorii din întreaga lume le văd ca pe o posibilă sursă celulară de regenerare a miocardului, după un infarct sau pentru înlocuirea celulelor deteriorate de Parkinson, Alzheimer, diabet sau alte boli.

În primă fază s-au tratat celule de şoarece, dar, în ciuda timpului scurs și a numărului foarte mare de studii realizate atât in vitro, cât și la animale, aceste celule pluripotente încă nu s-au utilizat cu succes pentru tratarea vreunei boli umane. Tocmai plasticitatea lor enormă şi capacitatea nelimitată de regenerare au făcut dificilă utilizarea terapeutică a celulelor stem, pentru că ele pot forma tumori sau se pot transforma diferit, în tipuri de celule nedorite.
Dar acest zid științific este pe cale să fie demolat. O cercetare făcută în SUA de un grup de cercetători în medicina regenerativă tocmai a dovedit că este posibil să se obțină celule stem, care pot fi diferenţiate în tipul de celule dorit și transplantate la un pacient uman pentru tratarea unei boli, fără ca organismul să le respingă sau să genereze vreo problemă.
Studiul, condus de Robert Lanza, director ştiinţific al Advanced Cell Technology, a demonstrat nu numai siguranța utilizării terapeutice a celulelor stem, dar a obținut, de asemenea, rezultate pozitive în tratamentul a două bolilor de ochi care sunt principala cauză a orbirii în țările dezvoltate.

Reţeta chimică

Autorii studiului au utilizat celule stem embrionare pentru a trata 18 persoane afectate de o tulburare a retinei. Nouă dintre ele sufereau de degenerescenţă maculară din cauza vârstei, iar alţi nouă sufereau de distrofie maculară Stargardt. Echipa Lanza a vrut să tragă concluzii cu privire la succesul utilizării celulelor stem pentru îmbunătăţirea vederii pacienţilor. Rezultatele au vorbit de la sine: la zece dintre pacienţi li s-a îmbunătățit substanțial acuitatea vizuală, șapte nu au suferit nici o schimbare sau li s-a îmbunătăţit vederea foarte puţin, iar unuia dintre pacienţi i s-a înrăutățit problema la ochi.
Activitatea științifică a început cu procurarea de celule stem de la un embrion uman rămas dintr-un proces de fertilitate. Apoi au reușit să găsească rețeta chimică şi factorii de creştere care determină celulele stem să se dezvolte în celulele dorite. În acest caz, este epiteliul pigmentar al retinei cel care protejează celulele fotoreceptoare, celule care permit vedere. Ultimul pas a fost transplantul de celule diferențiate pentru retina pacientului şi verificarea dacă se integrează în țesut și îndeplinesc funcția lor. Și așa a fost, în cele mai multe cazuri.
Lanza și echipa sa au testat pacienţii cu doze de 50.000, 100.000 și 150.000 de celule. „Numărul de pacienți din studiu a fost prea mic pentru a trage concluzii cu privire la cea mai bună doză pentru a obține o îmbunătățire a vederii, dar am văzut cele mai mari progrese la dozele mai mari de celule“, a spus Robert Lanza.

Un pionier în medicina viitorului

În primele etape ale carierei sale științifice, Lanza a fost ca un punct de reper mondial în domeniul de clonare și de cercetare cu privire la utilizarea terapeutică a celulelor stem. Unul din primele sale succese remarcabile a fost clonarea de embrioni umani și apoi a continuat cu clonarea animalelor pe cale de dispariție. În prezent, conduce echipa ştiinţifică de la compania de biotehnologie Advanced Cell Technology și este unul dintre oamenii de ştiinţă de referinţă din SUA. În 2014 a fost desemnat de către revista Times printre primele 100 de persoane cele mai influente din lume.