Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a felurilor de mâncare, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncăruri tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptura şi borşul de miel.
Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea „Crăciunul este sătul, iar Paştele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşa nouă, cusută în mod special, iar barbaţii măcar o pălarie nouă.
Sâmbată seara, fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfinţire.
În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac, oua încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făina, salată de hrean cu sfecla roşie fiarta, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breaban (numit brebanoc sau barbanoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o forma specială etc.
Totul se acopera cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodina, semn de preţuire a sărbatorii pascale, dar si de mândrie personală, informează crestinortodox.ro.
