Deşi au trecut aproape 70 de ani, micul sat francez Oradour-sur-Glane păstrează încă pe fiecare străduţă semnele unei tragedii teribile,
care nu se doreşte a fi niciodată dată uitării, relatează greenme.it.
Satul Oradour-sur-Glane din Franţa este dovada vie a ororilor trăite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Pe 10 iunie 1944, soldaţii nazişti au hotărât în mod inexplicabil să invadeze acest sătuc idilic, aflat departe de orice zonă de conflict. În doar câteva ore, trupele germane au distrus fiecare clădire şi au ucis toţi locuitorii. Germanii au vizat inițial oraşul Oradour-sur-Vayres din apropiere și au invadat eronat Oradour-sur-Glane pe 10 iunie 1944. Oamenii au fost înghesuiți în hambare, unde au fost împușcați în picioare, astfel încât să moară mai lent. Femeile și copiii, care au fost ținuți într-o biserică, au pierit toți atunci când încercarea lor de a scăpa a fost zădărnicită cu gloanţe de mitraliere. Satul a fost distrus de germani după aceea. De menţionat că nu există nici o explicaţie universal acceptată cu privire la motivul pentru care trupele naziste au acţionat aşa sau de ce a fost ales Oradour pentru atacul lor. Unele voci afirmă că la baza acestei tragedii se află o serie de evenimente petrecute pe 9 iunie 1944, cu o zi înainte de masacru, când un german pe nume Helmut Kämpfe a fost răpit de Rezistenţă şi a fost ucis în aceeaşi zi. Deşi a trecut prin Limoges, Kämpfe a reuşit să arunce documentele sale personale din vehicul ca un indiciu pentru locul unde trebuia căutat. În aceeaşi zi, un alt ofiţer, Karl Gerlach, şi şoferul său au fost răpiţi de Rezistenţă şi s-ar putea să fi fost sechestraţi la Oradour-sur-Vayres, la aproximativ 35 de mile distanţă la sud de Oradour-sur-Glane.
Cele două oraşe sunt foarte asemănătoare ca aspect şi s-ar putea ca militarii din Waffen-SS să fi confundat Oradour-sur-Glane cu Oradour-sur-Vayres. Gerlach a reuşit să lase şi el nişte indicii legate de cele ce i s-au întâmplat. Dincolo de orice însă, nu există o explicaţie clară pentru masacrul ce a urmat. Fostul preşedinte al Franţei, Charles de Gaulle, a ordonat ca localitatea să nu fie reconstruită şi să rămână aşa cum a fost în iunie 1944, pentru a aminti de atrocităţile comise în timpul ocupaţiei germane. Astăzi, turiştilor care vizitează Oradour-sur-Glane li se cere să păstreze tăcerea în timp ce se plimbă printre ruine. Locuinţele de aici se află încă în picioare, dar sunt pustii.
Strada principală din Oradour-sur-Glane este şi ea pustie, iar carcase ruginite ale unor autovehicule vechi sunt răspândite aleatoriu pe toate străzile din orăşelul francez. În acest moment, în Oradour mai trăiesc trei bărbaţi, supravieţuitori ai masacrului.
Mai bine mai târziu decât niciodată
La începutul acestei luni, preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, a vizitat localitatea distrusă de trupele germane şi a mers pe străzile acesteia alături de omologul său francez, Francois Hollande. Gauck devine astfel primul lider de la Berlin care vizitează localitatea Oradour-sur-Glane.
„Semnificaţia vizitei dumneavoastră este că reprezentaţi demnitatea Germaniei de astăzi, capabilă să privească în faţă barbaria nazistă de ieri“, a declarat Francois Hollande. Mai mult decât atât, după vizita preşedintelui federal Joachim Gauck, procuratura germană a anunţat că a început urmărirea penală a şase persoane implicate… Alţi 30 de prezumtivi criminali de război au fost identificaţi între timp şi urmează să fie deferiţi justiţiei. Procurorul Andreas Brendel din Dortmund a declarat că în urmă cu doi ani au început investigaţii în vederea identificării unor participanţi la masacrul din Oradour. Într-un interviu, Brendel a spus că este vorba despre şase persoane, născute în anii 1925-1926.
Cinci dintre aceste persoane trăiesc în Germania, iar una în Austria. Procurorul a mai relatat că persoanele respective au fost identificate în urma studierii unor documente păstrate în arhivele securităţii est-germane, Stasi. Apoi s-au folosit şi dosarele franceze ale procesului din Bordeaux. Totodată, au fost audiaţi şi mai mulţi martori. Deocamdată, justiţia pregăteşte întregul material în vederea deschiderii unei acţiuni penale.
