14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăMagazinEternitatea armatei de teracotă

Eternitatea armatei de teracotă

Mausoleul Qin Shihuangdi este unul dintre cele mai mari morminte din lume şi a devenit renumit datorită armatei de teracotă

Istoria Chinei străvechi fascinează şi astăzi, indiferent că este vorba de Marele Zid Chinezesc, Marele Canal (cel mai lung râu artificial din lume), sau la Zijin Cheng, Oraşul Purpuriu Interzis. La fel este şi Mausoleul dedicat lui Qin Shi Huangdi (n. 260 î.Hr. – m. 10 septembrie 210 î.Hr.), întemeietor al dinastiei Qin și primul împărat al Chinei. Acesta a fost înmormântat acum două milenii în cel mai opulent complex funerar construit în Extremul Orient. Legenda spune că la construcția mausoleului ar fi lucrat 700.000 de oameni timp de aproape 40 de ani. Complexul impresionează nu doar prin mărimea sa și prin bogăția artefactelor pe care le găzduiește, ci și prin sistemul de protecție care a reușit să păstreze mormântul neatins timp de atâtea secole. Mausoleul ocupă o suprafaţă de 56,25 km pătraţi în Munţii Lishan din suburbia orasului Xihan, capitala provinciei Shanxi. Întregul complex se întinde pe o suprafaţă de peste zece kilometri pătraţi, fiind un adevărat oraş subteran, cu palat şi ziduri de apărare. Mausoleul în care se afla trupul împăratului este o piramidă din pământ, cu înălţimea de 76 de metri, înconjurată de două ziduri. La circa un kilometru distanţă de cele două ziduri se află de strajă cei peste 8.000 de războinici de teracotă. Primele dintre cele 8.000 de statui au fost descoperite în 1974, de fermierii din regiune, care săpau fântâni. Un an mai târziu, arheologii au anunţat că au descoperit trei morminte ce adăpostesc 6.000 de soldaţi din lut. De atunci, numărul soldaţilor s-a tot mărit. Spre surprinderea arheologilor, la prima vedere, nici un soldat nu seamănă cu altul, nici uniformele, nici trăsăturile feţei, nici părul şi nici detaliile armurilor. Singurul punct în comun îl reprezintă faptul că toate figurinele sunt realizate în mărime naturală şi recreează o armată adevărată de la soldaţi, la generali, cavalerie şi fanfară.

Tehnici sofisticate

O nouă analiză a Armatei de Teracotă  a scos la iveală faptul că meşterii responsabili pentru crearea armelor de bronz ale statuetelor au utilizat o tehnică sofisticată. O echipă de oameni de ştiinţă, coordonată de Marcos Martinón-Torres, de la Institutul de Arheologie din cadrul University College London, a analizat mai bine de 1.600 de capete de săgeţi, aparţinând armatei şi au descoperit că, pentru ochiul liber, acestea par identice, ceea ce ar fi însemnat că ele au fost create într-o linie de producţie.
 Cu toate acestea, atunci când specialiştii au analizat compoziţia chimică a bronzului utilizat pentru crearea armelor, au descoperit că fiecare tolbă de săgeţi a fost realizată individual.
 „Qin Shi Huang a fost obsedat de standardizare şi a introdus unităţi de măsurare standard chiar şi pentru bani. El trebuie să fi solicitat ca armele armatei de teracotă să fie standard, pentru că nivelul de acurateţe observat este comparabil cu unul al obiectelor produse în masă. Este uimitor că aceste săgeţi sunt atât de asemănătoare, identice pentru ochiul uman… Credem că meşterii care au realizat săgeţile au creat şi săbiile şi restul echipamentului. Chiar şi pentru realizarea soldaţilor este posibil să se fi utilizat un sistem celular. Meşterii trebuie să fi fost foarte competenţi pentru a putea crea o varietate atât de mare de obiecte. Deşi abordarea toyotistă a dus la crearea obiectelor într-un ritm mai lent, se pare că în acest caz ea s-a dovedit a fi mai eficientă“, a explicat dr. Martinón-Torres.

Din respect pentru strămoşi

Până acum, oamenii de ştiinţă nu s-au atins de mormântul central, care este un palat ce conţine mormântul lui Qin Shi Huang. Locul în care este îngropat împăratul a rămas neatins; arheologul Kristin Romey a explicat că acest fapt s-a datorat „în parte, respectului pentru strămoși“. Atât autorităţile, cât şi arheologii, și-au dat seama că nu dispun de tehnologia necesară efectuării unor săpături care să nu afecteze prea mult situl. Arheologii așteaptă acum dezvoltarea unor noi tehnologii care să le permită scoaterea la lumină a unor artefacte valoroase fără deteriorarea lor. Potrivit lui Romey, acțiunea guvernului chinez este explicabilă și chiar de admirat: „Gândiți-vă la toate informațiile care s-au pierdut atunci când am intrat în mormântul lui Tutankhamon doar din cauza tehnicilor de excavație din anii ‘30“. Decizia este cu atât mai justificată cu cât acest sit ascunde încă multe mistere.  
Nu cu mult timp în urmă, un grup de cercetători chinezi a scos la iveală ruinele unui palat vechi de peste două mii de ani în apropierea sitului unde a fost descoperit faimosul mormânt. În opinia specialiştilor, acest lucru demonstrează că, dincolo de dorinţa împăratului de a fi protejat de armata îngropată, acest suveran spera că va continua să trăiască în acelaşi fast imperial şi în lumea de dincolo.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS