16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăMagazinSănătate... spaţială

Sănătate… spaţială

Zborurile spaţiale comerciale par să fie tot mai aproape de a deveni realitate, însă cine va putea să ajungă în orbită fără a risca să se aleagă cu diferite probleme de sănătate, se întreabă redactorii de la cotidianul italian Corriere della Sera

„Am o proteză la şold, cât trebuie să aştept până să mă pot îmbarca într-o rachetă care în două ore să mă ducă în Australia?“. „Sufăr de angină pectorală şi am pacemaker, pot să particip la un zbor suborbital Virgin Galactic?“. „Am osteoporoză, cât timp pot să stau într-un hotel spaţial?“. La prima vedere, toate întrebările menţionate par absurde, dar dacă ne uităm un pic la cât de mult au evoluat perspectivele zborurilor spaţiale comerciale, situaţia se schimbă. Compania  Virgin Galactic are nu mai puţin de 600 de solicitanţi pe listele de aşteptare pentru  zborurile sale (cei mai mulţi dintre aceştia sunt miliardari, iar biletul de bază costă aproximativ 200.000 de dolari), Federal Aviation Administration (FAA) din Statele Unite a aprobat deja finanţare pentru amenajarea spaţioporturilor, în timp ce companii precum Space X, Boeing, Armadillo Aerospace sau Sierra Nevada Corporation lucrează la diferite proiecte pentru a transporta în spaţiu atât pasageri, cât şi mărfuri. În aceste condiţii, medicii încep să se întrebe cine va putea urca în navetele spaţiale în calitate de „turist spaţial“.

Turişti spaţiali

În timp ce pentru astronauţi există reguli şi teste clare la trebuie să se supună înainte de a urca într-un vehicul spaţial, pentru „muritorii de rând“ nu există încă indicaţii standard. În plus, având în vedere că, potrivit FAA, la începutul „erei spaţiale“, cererea va fi de aproximativ 3.000 de locuri pe an, urmând ca în cursul următorilor zece ani să ajungă la peste 13.000, este foarte posibil ca atunci când o plimbare în spaţiu va deveni o realitate abordabilă pentru mulţi dintre cetăţenii planetei, să crească şi numărul de persoane care, deşi vor avea diferite dificultăţi, vor insista să ajungă în spaţiu. Această situaţie a stârnit îngrijorarea medicilor. Printre aceştia se află şi Marlene Grenon, de la Universitatea California din San Francisco, care şi-a expus îndoielile într-un studiu dat publicităţii de British Medical Journal. Grenon aminteşte de faptul că spaţiul nu este un loc tocmai ospitalier. În absenţa gravitaţiei, există riscul ca muşchii şi oasele să se atrofieze, sistemul imunitar să fie mai puţin activ, iar sistemul cardiovascul să funcţioneze în mod deficitar. Ca să nu mai spunem că, în timpul unui zbor, stările de oboseală, insomnie, deshidratare, pierderea poftei de mâncare, dureri de spate şi numeroase alte probleme sunt extrem de frecvente. Toate acestea conferă o imagine nu tocmai roz a unei plimbări în spaţiu.

Probleme medicale

Trebuie totuşi spus că, până acum, cazurile în care un astronaut a fost nevoit să revină pe Terra din cauza unei urgenţe medicale se numără pe degetele de la o mână şi toate au avut loc în urmă cu câţiva ani (între 1976 şi 1987). Însă care dintre muritorii de rând neantrenaţi precum astronauţii vor putea face faţă provocărilor unei astfel de aventuri în spaţiu? „În unele situaţii se poate interveni. De exemplu, putem controla redistribuirea anormală a fluidelor la nivel cardiovascular şi atrofia musculară cu ajutorul exerciţiilor, pierderea de masă osoasă – cu suplimente şi diete adecvate, problemele gastrointestinale şi insomnia – cu medicamentele corespunzătoare. Însă trebuie să stabilim clar ce se poate întâmpla cu subiecţii cu condiţii medicale specifice care ar decide să zboare în spaţiu. Un pacient cu cardiopatie ar putea suferi un infarct sau aritmii şi, de aceea, ar trebui să i se asigure un control perfect al tensiunii şi al ritmului cardiac în timpul zborului; unui asmatic i s-ar putea agrava simptomele, iar un subiect cu patologii psihiatrice ar trebuia examinat, pentru a fi siguri că anumite persoane nu reprezintă un pericol pentru sine şi pentru ceilalţi“, a explicat Grenon.

Reguli

În prezent, nu există o listă cu bolile care nu permit participarea la un zbor spaţial, aşa cum există în cazul astronauţilor profesionişti. De exemplu, nu sunt acceptate în rândul astronauţilor persoanele care suferă de boli cardiovasculare, astm, emicranie, sinuzită cronică, pietre la rinichi sau persoanele care au probleme de vedere. „O normă prea severă ar putea inhiba dezvoltarea acestui sector pe care mulţi pariază. În acelaşi timp, trebuie însă să garantăm siguranţa viitorilor pacienţi. FAA nu propune reguli specifice, ci doar semnătura pasagerului, prin care acesta declară că a fost informat. Dacă va fi aşa, medicii vor avea responsabilitatea de a decide cine va putea să zboare în spaţiu şi trebuie să discute cu pacienţii lor despre riscurile cu care există posibilitatea să se confrunte în spaţiu“, a mai declarat Grenon.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS