O nouă abordare în ceea ce priveşte formula medicamentelor promite identificarea unor tratamente împotriva cancerului mai eficiente şi cu mai puţine efecte adverse, relatează Yahoo!News
Membrii unei echipe de cercetători din Washington s-au gândit la o perspectivă diferită în ceea ce priveşte realizarea medicamentelor menite să trateze cancerul. În loc să caute „pilule magice“, care să atace o anumită genă sau proteină implicată într-un anumit aspect al unei boli, noua abordare îşi propune găsirea unor substanţe chimice cu spectru mai larg, care să „cearnă“ universul chimiei pentru a identifica moleculele de care este nevoie pentru stoparea dezvoltării afecţiunii.
Doctorul Kevan Shokat, cercetător în cadrul Institutului Medical Howard Hughes şi preşedinte al Departamentului de Farmacologie Celulară şi Moleculară al Universităţii California, San Francisco, este cel care s-a gândit la schimbarea de perspectivă. „Dacă până acum am căutat tratamente-minune specifice, de data aceasta am creat o substanţă care nu inhibă o singură «ţintă», ci un grup de «ţinte», fapt care ne oferă posibilitatea de a opri dezvoltarea cancerului cu mai puţine efecte secundare“, a explicat profesorul Shokat. Promiţătoarea substanţă a generat deja două potenţiale medicamente, numite deocamdată AD80 şi AD81, care, în cazul experimentelor efectuate pe drosofile, s-au dovedit mult mai bune şi mai puţin toxice decât vandetanibul, un medicament aprobat de Agenţia Americană a Medicamentului pentru tratarea unui anumit tip de cancer tiroidian.
Procesul creării de medicamente
Pentru ca un medicament să fie eficient, formula sa are în vedere în principal întreruperea procesului de îmbolnăvire. Orice afecţiune implică numeroase interacţiuni la nivel molecular şi alte procese care au loc în anumite ţesuturi. În sens larg, cele mai multe dintre medicamente nu sunt altceva decât substanţe chimice care interferează cu proteinele şi genele implicate în procesul de îmbolnăvire. Eficienţa unui medicament este direct proporţională cu abilitatea acestuia de a întrerupe elemente-cheie ale îmbolnăvirii.
Pe de altă parte, toxicitatea unui medicament se referă la măsura în care substanţa chimică întrerupe alte sisteme din organism. Din acest punct de vedere, medicamentele sunt departe de a fi perfecte, şi toate produsele farmaceutice implică un anumit nivel de toxicitate, generat de interacţiunile nedorite pe care chimicalele le au cu alte molecule din organism.
Indice terapeutic
Cercetătorii din domeniul medical au creat ceea ce ei numesc „indice terapeutic“ – respectiv raportul dintre doza eficientă şi toxicitate – pentru a defini cât de grave vor fi efectele adverse ale unui anumit medicament. Multe dintre cele mai sigure medicamente de pe piaţă au un astfel de indice terapeutic de 20 sau mai mare, ceea ce înseamnă că în cazul lor efectele adverse severe apar la administrarea unei cantităţi de 20 de ori mai mare decât doza prescrisă. Pe de altă parte, medicamentele folosite în tratamentul cancerului au indicele terapeutic 1 – cu alte cuvinte, cantitatea din respectiva substanţă necesară „atacării“ cancerului este suficientă pentru a crea efecte adverse.
Din punctul de vedere al profesorului Kevan Shokat, problema se reduce la faptul că „ţintele“ medicamentelor anticancer sunt atât de asemănătoare cu proteinele umane naturale încât tratamentul generează efecte adverse care se fac simţite şi în alte părţi ale organismului. Întrucât efectele secundare ale medicamentelor anticancer reprezintă o realitate pe care pacienţii de oncologie o înfruntă, găsirea unor modalităţi eficiente de a reduce toxicitatea acestora este cel mai important obiectiv al companiilor farmaceutice, iar profesorul Shokat este de părere că substanţa la care lucrează împreună cu echipa lui este soluţia acestei probleme.
