Cu toţii ne dorim să ţinem diete sănătoase şi cu toţii dorim să fim tineri cât mai mult timp. Iată că s-a găsit o combinaţie prin care dietele sănătoase vă pot ajuta să nu îmbătrâniţi. Un exemplu este şi dieta antiîmbătrânire, creată de doi cercetători în domeniul alimentar Clive McCay şi Leonard Maynard şi pusă în aplicare de Roy L. Walford.
Dieta antiîmbătrânire restrânge consumul de calorii cu 30 până la 50% din doza recomandată, cu scopul de a se mări cu 30% speranţa de viaţă. Ideea aparţine cercetătorilor în domeniul alimentar Clive McCay şi Leonard Maynard, profesori la Universitatea Cornell din Statele Unite. Deşi ideea le-a venit în 1930, abia în 1935 au fost publicate primele studii, făcute atunci pe cobai. S-a constatat că grupul cobailor în care a fost redus aportul de calorii, compensându-se dieta cu suficiente vitamine, minerale şi alţi nutrienţi esenţiali, a trăit cu 30-40% mai mult decât cobaii care nu urmaseră această dietă. De atunci, peste 2.000 de studii au fost realizate în acest sens, majoritatea pe animale.
Studiile celor doi au fost continuate de patologul Roy L. Walford, la Universitatea din California. În 1986, el a publicat cartea „Dieta de 120 de ani“ pe care a reeditat-o în 2000 – „Dincolo de dieta de 120 de ani“.
Principii
Dieta antiîmbătrânire presupune să vă reduceţi aportul de calorii cu 30-50%, fără să neglijaţi cantitatea de vitamine, minerale şi alţi nutrienţi de care organismul are nevoie. Dacă studiile pe animale certifică o creştere a speranţei de viaţă cu 30-50%, la oameni această creştere este de maximum 30%. Alimentele pe care ar trebui să le mâncaţi în cadrul acestei diete sunt fructele, legumele, peştele, soia, produsele lactate scăzute în grăsimi sau fără grăsimi, nuci, alune, avocado, ulei de măsline. Se bea apă, ceai verde sau negru.
Trecerea de la un regim alimentar „normal“ la dieta antiîmbătrânire se poate face rapid sau treptat. Dacă vreţi să urmaţi gradat această dietă, trebuie să fiţi atent la câţiva paşi. În prima săptămână, se consumă o singură masă bogată în nutrienţi. Se creşte cu încă o masă în fiecare săptămână, astfel încât la finalul a şapte săptămâni să aveţi câte o masă bogată în nutrienţi în fiecare zi. Celelalte mese trebuie să fie scăzute în calorii, cu alimente sănătoase, fără a exista vreo limită asupra cantităţii. După două luni, cei care urmează această dietă trebuie să mănânce numai alimente scăzute în calorii şi bogate în nutrienţi la toate mesele. Cercetătorii spun că o tranziţie îndelungată de unu-doi ani de la un regim obişnuit la dieta antiîmbătrânire nu-şi mai produce efectele, ci, dimpotrivă, poate micşora speranţa de viaţă.
Acţiune
Deşi nu se ştie exact cum acţionează consumul redus de calorii asupra speranţei de viaţă, cercetătorii spun că acest aport scăzut de calorii protejează ADN-ul, crescând numărul enzimelor care contribuie la repararea lui. De asemenea, reduce numărul potenţialelor gene cancerigene. Alte teorii susţin că aportul scăzut de calorii reduce producţia de radicali liberi, molecule nestabile care atacă moleculele sănătoase şi stabile din organism. De asemenea, aportul scăzut de calorii contribuie la întărirea sistemului imunitar, ceea ce încetineşte fenomenul de îmbătrânire. Nu este recomandată persoanelor cu vârsta sub 21 de ani, întrucât nu s-a încheiat perioada de creştere. Iar dacă este urmată de cineva care are mai puţin de 21 de ani, dieta poate afecta dezvoltarea normală atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic. Femeile care doresc să rămână însărcinate n-ar trebui, de asemenea, să urmeze această dietă, la fel şi cele care alăptează.
sfatulparintilor.ro
