16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăMagazinPiramidele din Bosnia, între mit şi realitate

Piramidele din Bosnia, între mit şi realitate

Un arheolog bosniaco-american pe nume Semir Osmanagic a reuşit în urmă cu câţiva ani să bulverseze lumea arheologiei mondiale, după ce a anunţat cu surle şi trâmbiţe că a descoperit primele piramide europene, acestea aflându-se undeva în Bosnia

În inima Bosniei, în orașul Visoko se află un „Complex de piramide“, care a stârnit vâlvă la data descoperirii. Piramida principală, denumită generic Piramida Soarelui, avea toate elementele bine cunoscute: patru laturi indicând cele patru puncte cardinale, un vârf plat şi un complex la intrare. Echipa de cercetători („Bosnian Pyramid of the Sun Foundation“) a fost coordonată de Semir Osmanagic, un bosniac emigrat în Statele Unite, unde era proprietarul unei fabrici de componente metalice. Aşadar, Osmanagic nu era un arheolog, el a studiat economie şi ştiinţe politice la Universitatea din Sarajevo, însă asta nu l-a împiedicat să se dedice articolelor despre istoria alternativă şi cu nuanţe New Age despre Maya şi despre descendenţa lor din atlanţi şi lemurieni sau despre legăturile acestora cu extratereştrii proveniţi de pe Pleiade. În 2005, el a anunţat cu surle şi trâmbiţe marea descoperire, punând pe jar, chiar dacă pentru o scurtă perioadă de timp, lumea arheologiei. Iar descoperile sale nu s-au oprit aici. Ulterior a descoperit şi alte piramide, denumite de el Piramida Lunii, Piramida Dragostei, Piramida Dragonului şi Templul Pământului. El susţinea că a descoperit şi o reţea complexă de tuneluri subterane.

Ilirii din Bosnia

Profitând şi de talentul lui literar, la câteva luni după descoperire, a publicat volumul „The Bosnian pyramid of the Sun – Discovery of the first European pyramids“. Încă din primele pagini, nu lipsesc surprizele: piramida a fost construită cu peste 10.000 de ani în urmă. Pe atunci, regiunea balcanică şi mai ales Bosnia era populată de o civilizaţie avansată, care a înflorit în perioada ultimei ere glaciare, în timp ce restul Europei era acoperit de gheţari. Însă, brusc, s-a produs dezastru: topirea gheţarilor a dus la naşterea unui val ucigaş, care a distrus această civilizaţie şi a acoperit piramida cu sedimente, ascunzând-o până acum de cunoaşterea umană. Cartea continuă cu dovezile genetice (ţinute ascunse de ştiinţa oficială) cu privire la prezenţa acestei populaţii misterioase, înrudite într-un fel sau altul cu ilirii. Şi nu s-a oprit aici. Iniţial, el a pretins că piramidele egiptene, mexicane şi bosniace au fost construite de același popor, cele bosniace fiind ultimele. Ulterior a revenit, numind piramidele bosniace „mama tuturor piramidelor“ şi afirmând că posedă dovezi privind geometria sacră şi numerologia lăsate în piramide pentru generaţiile următoare.

Reacţia arheologilor

Toate aceste „descoperiri“ nu îi puteau lăsa indiferenţi pe arheologi, mai ales că formaţiunile naturale pe care le-a „dezvăluit“ Osmanagic erau bine cunoscute. Arheologii au explicat că dealul de lângă Visoko, care arată asemenea unei piramide, este exact asta: un deal care arată ca o piramidă. Curtis Runnels, un specialist în preistoria Greciei şi Balcanilor de la Universitatea Boston, a declarat că „aceste presupuneri nu sunt susţinute de nici un fel de dovadă empirică, precum artifacte sau fotografii ale pretinselor arhitecturi. Nu au fost confirmate de arheologi care să aibă competenţa să le evalueze. Persoana care susţine aceste lucruri nu are nici o pregătire în arheologie şi nu şi-a prezentat descoperirile într-o manieră în care să poată fi verificate de experţi“. Motivul principal pentru care arheologii nu cred această poveste este că pare imposibil ca acum 12.000 de ani să fi fost realizate nişte construcţii uriaşe. „Între acum 27.000 şi 12.000 de ani, Balcanii s-au găsit într-un maxim glaciar, o perioadă cu o climă extrem de friguroasă şi de uscată, cu gheţari în unele lanţuri muntoase. Singurii locuitori erau vânători şi culegători din Paleoliticul Târziu, care au lăsat după ei numai urmele unor popasuri în aer liber şi în peşteri. Aceste urme constau în unelte de piatră simple, urme de foc şi rămăşiţele unor plante şi animale pe care le-au mâncat. Aceşti oameni nu aveau uneltele sau tehnică pentru a se apuca de construcţii arhitectonice monumentale“, a explicat Runnels.
În 2006, membrii marcanţi ai echipei de geologi care a investigat „descoperirile“ de la Visoko au conchis că piramida era de fapt o formaţiune geologică naturală, compusă din sedimente clastice, de grosime variabilă, cu o forma datorată proceselor din era următoare Miocenului.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS