Deşi cei mai mulţi dintre noi asociem viaţa cu pulsul şi cu bătăile inimii, doi cercetători de la Texas Heart Institute au reuşit performanţa de a crea o inimă artificială, din dorinţa de a prelungi viața pacienţilor cu afecţiuni cardiace, relatează www.ilmessaggero.it, citând Popular Science
În prezent, cel puţin 50 de viţei trăiesc fără puls, datorită unei pompe artificiale care le-a înlocuit inima. Meritul aparţine doctorilor Bud Frazier și Billy Cohn de la Texas Heart Institute, care au construit organul artificial ce poate înlocui complet o inimă şi furnizează un flux continuu de sânge în corp fără a recrea însă şi pulsul. De altfel, oamenii de ştiinţă încearcă de ani buni să dezvolte o inimă artificială care să nu se descompună, să nu obosească şi să nu cauzeze cheaguri de sânge şi infecţii.
Primii care au enunţat conceptul „inimii fără puls“ au fost inginerul NASA David Saucier şi doctorul Michael DeBakey. În esenţă, este vorba despre două mici pompe, care mimează ventriculul stâng şi ventriculul drept, alimentând constant corpul cu sânge, într-un flux continuu.
Conceptul lor a fost transformat în realitate de chirurgii Billy Cohn și Bud Frazier, de la Texas Heart Institute, din Houston. Aceștia au implantat deja dispozitivul de pompare denumit MicroMed HA5 în sternurile a peste 30 de viţei, precum şi în pietul unui pacient uman, aflat pe moarte acum un an, în martie 2011.
Teste pe viţei
Noul dispozitiv are la bază o tehnologie pentru tratarea crizelor cardiace folosită încă din anii ‘80. Este vorba de un dispozitiv de asistare a ventriculului, folosit atât pentru susţinerea ventriculului stâng, cât şi a celui drept. Aceste dispozitive sunt prevăzute cu un rotor cu lame care împinge sângele înainte într-un flux continuu. Cei doi cercetători au reuşit să conecteze aceste două dispozitive, astfel încât să funcţioneze ca ambele părţi ale inimii. Oamenii de ştiinţă şi-au început testele pe viţei, unul dintre aceştia fiind şi Abigail, o viţică de opt luni care nu are inimă, dar continuă să trăiască. Cercetătorii i-au înlocuit inima cu noul dispozitiv, iar acum Abigail este un animal sănătos şi activ, deşi testele cardiace arată că este moartă. Iar Abigail nu este un caz singular. Şi ceilalţi viţei cărora le-a fost înlăturată inima şi implantat noul dispozitiv şi-au reluat viaţa normală a doua zi după intervenţie, deşi inima nu le mai pompa sângele în organism.
În cele 90 de zile de monitorizare postoperatorie impusă de protocolul medical, atât miocardul artificial, cât şi pacienţii s-au comportat exemplar. Cohn și Frazier s-au gândit apoi să transfere tehnologia şi la oameni.
Omul fără inimă
Primul pacient ales pentru experiment a fost Craig Lewis, un bărbat de 55 de ani, care suferea de amiloidoză, un grup de afecţiuni care rezulta din depunerea anormală a unei proteine numite amiloid în numeroase ţesuturi ale corpului. Inima lui era atât de afectată de boală, încât medicii îi mai dăduseră doar 12 ore de trăit. Boala nu permitea instalarea unui stimulator cardiac care să-i salveze viaţa. În aceste condiţii, în martie anul trecut, soţia lui Lewis a decis să apeleze la Cohn şi Frazier, de la Texas Heart Institute din Houston.
Cei doi doctori i-au propus instalarea acestui dispozitiv „flux continuu“, care permite ca sângele să circule în corp fără puls. Medicii Billy Cohn şi Bud Frazier au instalat dispozitivul după ce i-au înlăturat inima lui Craig Lewis. A doua zi, pacientul era în picioare şi vorbea cu doctorii care l-au salvat. Mai mult chiar, Lewis a reuşit să mai trăiască o lună până când boala a luat în stăpânire şi alte organe, în tot acest timp inima sa funcţionând fără cusur. Despre incredibila lui poveste a fost realizat şi un documentar. Însă, în cât timp există şanse ca tehnologia să fie implementată la nivel global? Cohn afirmă că ar fi vorba de încă trei-patru ani de teste şi alţi șase-șapte pentru aprobarea de către autorităţi. Oricum, cei doi cercetători se aşteaptă ca dispozitivul MicroMed HA5 să fie testat în 2013 de Administraţia Hranei şi a Medicamentelor (FDA), din SUA, şi ulterior aprobat. În acest fel, el va putea fi folosit în cazul oamenilor care necesită transplant miocardic, deschizând astfel porţile unei adevărate revoluţii medicale.
