În ultimul secol, durata medie de viaţă aproape s-a dublat în ţările dezvoltate, existând voci care afirmă că oamenii moderni pot trăi chiar şi până la 150 de ani, relatează www.actionfit.it
Omul modern are şanse mari să ajungă la o vârstă memorabilă, cel puţin în ţările dezvoltate din punct de vedere social şi economic. Acest lucru se datorează mai multor factori, precum dezvoltarea nutriţională, nivelul sistemului naţional de sănătate, cercetările ştiinţifice, dar şi conştientizarea importanţei unui stil de viaţă sănătos. Durata medie de viaţă este în continuă creştere şi există voci care consideră că oamenii moderni pot depăşi vârsta de 150 de ani. Pentru a contribui la o prelungire a vieţii, studiile conduse de biologii coordonaţi de Leonardo Hayflick au subliniat indispensabilitatea unui stil de viaţă sub semnul sănătăţii. O activitate fizică, practicată în mod regulat, o alimentaţie sănătoasă, eliminarea unor vicii precum fumatul, dar şi socializarea şi menţinea activă a minţii sunt câteva dintre secretele longevităţii. Însă chiar ne putem aştepta ca aceste vise incredibile să devină realitate?
Mai puţine calorii
Experimentele realizate mai ales pe animale au demonstrat că pentru creşterea speranţei medii de viaţă este necesară reducerea aportului caloric zilnic (Apg). De altfel, studiile începute în anii ’30 au demonstrat pe maimuţe şi şoareci că reducerea cu 30-60% a Apg-ului a favorizat o prelungire a speranţei medii de viaţă. Dr. Roy Waldorf, un patolog american în vârstă de 77 de ani, de la Universitatea din California, afirmă că de câţiva ani trăieşte doar cu 1.200 de calorii pe zi şi susţine că vrea să urmeze acest regim până la 120 de ani. Însă cum este posibil ca alimentaţia să influenţeze calitatea şi durata vieţii? Care sunt fenomenele şi mecanismele care acţionează? În opinia cercetătorilor, restricţiile calorice prelungesc durata medie de viaţă, reduc surplusul de grăsimi şi încetinesc metabolismul. Un mecanism important este oxidarea. Aceasta este un proces chimic, care transferă electroni de la o anumită substanţă către un agent oxidant. Deşi oxidarea este foarte importantă pentru echilibrul organismului nostru, ea provoacă în acelaşi timp distrugeri la nivel celular.
Procesul de oxidare are ca rezultat crearea de radicali liberi, care dau naştere la reacţii în lanţ ce dăunează grav celulelor. În plus, în reacţie cu grăsimile, proteinele şi acizii nucleici pot stimula o infinitate de daune, de la cataractă la probleme vasculare.
Mai mult sport
O influenţă pozitivă asupra calităţii şi prelungirii vieţii este exerciţiul fizic, practicat chiar şi moderat. Studiile au evidenţiat că acesta contribuie la o îmbunătăţire a ţesutului, o menţinere a flexibilităţii, o încetinire a procesului de slăbire a densităţii osoase, o creştere a activităţii cardiovasculare şi respiratorii. Persoanele care practică sport în mod regulat prezintă un risc mai scăzut de a suferi un infarct şi sunt mai bine pregătite în lupta împotriva cancerului, a osteoporozei şi, de asemenea, acţionează eficient împotriva depresiei, a impotenţei şi a problemelor de memorie. Dr. Thomas Perls, de la Harvard Medical School, este de părere că „exerciţiul fizic este ca şi cum am depune aur în bancă“. Surgeon General’s Report on Physical Activity and Health, din 1996, a concluzionat că exerciţiul fizic este benefic pentru un mare număr de organe şi sisteme din corpul uman. Contribuie la creşterea mobilităţii intestinale, reduce cu 50% riscul de apariţie a cancerului la colon, ne scapă de kilogramele în plus, contribuie la reducerea riscului de cancer la sân şi la uter, în cazul femeilor, şi la prostată, în cazul bărbaţilor. De asemenea, exerciţiul fizic este un bun antidepresiv, pentru că pare să acţioneze asupra producerii de serotonină, un neurotransmiţător care acţionează împotriva anxietăţii. Iar acest lucru se întâmplă şi în cazul celor care îşi încep activitatea fizică după ce au trecut de prima tinereţe. Mai mult chiar, se pare că persoanele care descoperă la vârsta a treia activitatea fizică, regulată şi moderată, au senzaţia că viaţa s-a schimbat radical. Cei care sunt preocupaţi de teoria conform căreia doar exerciţiul fizic intens este benefic pentru sănătate pot sta liniştiţi. Dr. Greg Hand, psiholog la Universitatea din South Carolina, spune că efectele pozitive ale exerciţiului fizic nu depind de o intensitate ridicată a antrenamentului. „Nu trebuie să transpiraţi şi să cădeţi epuizaţi. Important este să vă simţiţi bine“, spune acesta.
