Iisus în evanghelii şi texte gnostice
de Marvin Meyer, Editura Nemira
Autorul este profesor de religie la Chapmann University, California, director al Institutului Albert Schweitzer, traducător al unor texte vechi asociate cu misteriile religioase, creştinismul magic sau texte gnostice.
În introducerea acestei cărţi apărute la Nemira, Meyer propune o interpretare a termenului „gnostic“, aşa cum a fost el disputat între diferiţii savanţi sau lingvişti care s-au aplecat de-a lungul vremii asupra lui, până la propunerea lui Michael Williams, care socotea pur şi simplu că termenul defineşte o categorie dubioasă. Williams credea că sub cupola acestui termen („gnosis“ înseamnă cunoaştere) au proliferat interpretările falacioase şi propunea pentru textele descoperite la Nag Hammadi expresia „tradiţiile demiurgice biblice“. Se ştie că la Nag Hammadi au fost descoperite în 1945 o serie de documente străvechi, fragmente de papirus redactate în coptă (vechea egipteană), care cuprind aşa-numitele Evanghelia lui Toma, Evanghelia lui Filip, Evanghelia Adevărului, Sfânta Carte a Marelui Duh Nevăzut sau Evanghelia egipteană, Cartea Tainică a lui Ioan, Cartea Tainică a lui Iacov, Cartea lui Toma, Dialogul Mântuitorului şi A doua cuvântare a marelui Set. Avem traduse din coptă în lucrarea lui Meyer douăsprezece cărţi de cunoaştere mistică, dintre care regăsim în prezentul volum cinci evanghelii propriu-zise şi şapte scrieri înrudite. Evanghelia lui Toma sau „Spusele tainice ale lui Iisus“ este o culegere de spuse, prin care Iisus transmite mântuire şi viaţă. Spusele lui Iisus din această evanghelie ar fi fost adunate de un anume Iuda Toma Geamănul, pe care comunitatea siriacă îl considera nici mai mult, nici mai puţin decât geamăn al lui Iisus. În Evanghelia lui Ioan aşa ceva este dezminţit, personajul apare ca Toma necredinciosul. Evanghelia ar fi fost compusă în greacă, în Siria, unde Toma era venerat prin moaştele sale. Această evanghelie redă înţelepciunea lui Iisus, în spuse ca „Lăsaţi-l pe cel ce caută să nu se oprească din căutare până ce va găsi. Când va găsi va fi tulburat. Când va fi tulburat se va minuna şi va domni asupra a toate“. Evanghelia lui Filip tratează inclusiv despre natura sacramentelor sau tainelor: „Stăpânul a făcut totul în taină: botezul, mirungerea, împărtăşania, izbăvirea şi odaia de nuntă“. Evanghelia adevărului este o predică valentiniană despre cunoaşterea de Dumnezeu mântuitoare, din care reţinem că necunoaşterea este un coşmar, iar numele „tatălui este fiul“. Fiul poate fi văzut, dar numele tatălui este necunoscut. Sfânta carte a Duhului nevăzut sau Evanghelia egipteană prezintă ceremonii ale botezului, dar şi un ghid al originii universului în termeni cosmologici setieni: „Aceasta este Adamas, lumina care a strălucit [din lumină], ochiul [luminii], prima fiinţă omenească, prin care şi pentru care este totul şi fără de care nimic nu este. Necunoscutul, necuprinsul tată s-a pogorât din înalt spre a umple lipsa“. Cartea tainică a lui Ioan sau Apocriful lui Ioan este descrierea gnostică a originii, căderii şi mântuirii lumii, o istorie a dezvăluirii minţii divine, în care natura transcendentă a lui Unu este enunţată în termeni aparţinând teologiei apofatice: „Unul nu are trup şi nu este fără de trup. Unul nu este mare şi nu este mic. Nu se poate spune cât este în ce fel este. Căci nimeni nu poate înţelege“. A doua cuvântare a marelui Set neagă pur şi simplu răstignirea lui Iisus, prin însuşi Iisus, care explică la persoana întâi orbirea celor care vorbesc de răstignire: „Ei m-au lovit cu biciul, dar altcineva, Simion, a purtat crucea pe umeri. Altcineva a purtat cununa de spini: iar eu eram în înalt batjocorind toată lipsa de măsură şi rodul greşelii şi îngâmfării lor. Râdeam de necunoaşterea lor“. În Hora Crucii, Iisus rosteşte versuri paradoxale: „Voi fi rănit şi voi răni“ sau „Învăţaţi cum să pătimiţi şi veţi putea să nu pătimiţi“.
Deşi dificilă, lectura acestor texte gnostice este fascinantă pentru cei care pot trece dincolo de vălul criptic al textelor sau pot gusta poeticitatea aleasă a unora.
