Neonul viu
O echipă de biologi şi bioingineri din Statele Unite a creat panouri luminoase vii, a căror „materie primă“ este reprezentată de organisme vii. Un astfel de panou luminos, asemănător unui uriaş neon viu, este compus din milioane de bacterii care se aprind şi se sting la unison, întocmai ca nişte beculeţe. Realizarea oamenilor de ştiinţă a implicat o muncă minuţioasă, care a presupus, în primă instanţă, completarea funcţionării biologice a bacteriilor cu acţiunea unei proteine fluorescente. Următorul pas a fost sincronizarea ceasurilor biologice ale miilor de bacterii din fiecare colonie, după care a fost nevoie de sincronizarea „aprinderii“ a mii de astfel de colonii, pentru ca grupurile să se aprindă şi să se stingă în mod coordonat, după un anumit model.
În afară de a fi socotită o combinaţie reuşită şi ingenioasă între artă şi bioinginerie, firma luminoasă aprinsă de bacterii nu trebuie considerată însă drept un moft sau o simplă etalare vizuală a aptitudinilor cercetătorilor din domeniul biologiei sintetice de a manevra organisme vii la fel ca pe orice maşinărie. Estimările experţilor, făcute publice în revista Nature, sunt destul de optimiste, aceştia considerând că rezultatele acestor activităţi ştiinţifice de cercetare vor ajunge să aibă aplicaţii practice în viaţa de zi cu zi – în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat.
Organismele vii, senzorii viitorului
Folosind aceeaşi metodă care a stat la baza creării panoului luminos revoluţionar, cercetătorii americani au reuşit să dezvolte un senzor bacterian simplu, capabil să detecteze niveluri scăzute de arsenic. „Aceşti senzori vii sunt uimitori şi deosebit de eficienţi. Spre deosebire de actualele instrumente de detectare, care pot măsura valorile de arsenic o singură dată, senzorii vii pot fi folosiţi pentru monitorizarea constantă şi continuă a mostrelor, pe perioade de timp lungi“, a explicat coordonatorul cercetării, Jeff Hasty, profesor de biologie şi bioinginerie în cadrul Universităţii California San Diego.
Întrucât bacteriile sunt sensibile la foarte mulţi factori poluanţi, substanţe şi microorganisme de tot felul, oamenii de ştiinţă sunt de părere că această abordare poate fi aplicată pe viitor pentru o mai bună protecţie a mediului înconjurător. Astfel, cercetătorii promovează ideea creării şi dezvoltării şi a altor biosenzori bacterieni, capabili să detecteze o gamă largă de metale grele, factori poluanţi şi microorganisme cauzatoare de boli. Mai mult decât atât, fiind compuşi din organisme vii, senzorii de acest tip ar fi capabili să reacţioneze în timp la prezenţa sau apariţia toxinelor, capacitate pe care senzorii chimici nu o posedă. În plus, avantajul acestor biosenzori ar fi faptul că ar fi extrem de rentabili, întrucât costurile de producţie ar fi mult mai mici faţă de cele raportate în prezent în acest domeniu.
