Cea mai nordică pădure
Lukunsky este cea mai nordică pădure de pe planetă. Ea se află în Rusia, pe malul stâng al estuarului fluviului Khatanga, în provincia Krasnoyarsk. Această pădure revine la viaţă după iarnă doar timp de 100 de zile pe an, în timpul zilei polare, care durează din iunie până în august, când temperaturile medii sunt în jurul a 12° C. În restul anului, din septembrie şi până în iunie, când temperaturile pot coborî sub -45° C, iar viteza vântului atinge peste 150 km/h, Lukunsky redevine o pădure moartă şi îngheţată. Pădurea găzduieşte 268 de specii de plante, 78 de păsări şi 16 specii de mamifere, perfect adaptate la această zonă, unde arborii pot atinge 6-7 metri în înălţime.
Record la adâncime
Pentru un astfel de record, primul loc de pe planetă care ne vine în minte este Antarctica. Punctul cel mai jos cunoscut în Antarctica este ascuns în Canalul Subglaciar Bentley, la suprafaţă este cea mai adâncă gheaţă descoperită până acum şi cea mai mică altitudine din lume sub nivelul mării. Astfel, Bentley Subglacial Trench este considerată cea mai adâncă depresiune a uscatului continental. Descoperită în 1961 de către geofizicianul american Charles Bentley, depresiunea se întinde pe o suprafaţă imensă, de dimensiunile statului Mexic. De menţionat că, din punct de vedere tehnic, acesta nu este considerat, totuşi, cel mai adânc loc de pe planetă din cauza stratului de gheaţă, care o include în categoria localităţilor subterane. De asemenea, un record similar îl deţine şi Marianas Trench din Indonezia şi Japonia, care sunt cele mai joase puncte de pe Pământ, aflate la 10.924 de metri sub nivelul mării.
Record canadian
Muntele Thor este situat în Parcul Naţional Auyuittuq din Canada. Muntele are 1.250 de metri de cădere abruptă cu un unghi de 105 grade. Este cel mai faimos vârf din Canada şi este format doar din granit. Puţini alpinişti se încumetă să-l escaladeze din cauza nivelului de dificultate. De altfel, această zonă este celebră pentru căderile sale abrupte, toate având o înălţime de peste 500 de metri.
Insulă îndepărtată
Bouvet Island este cea mai izolată insulă a lumii. Această insulă vulcanică nelocuită aflată în Atlanticul de Sud este situată la 2.525 km sud-vest de Africa de Sud, iar cel mai apropiat ţărm este regiunea Queen Maud Land din Antarctica, aflată la 1.750 km către sud. 93% din suprafaţa de 49 km pătraţi este acoperită de gheţari. În largul coastelor se găsesc stânci şi insuliţe, cea mai importantă fiind Lars Island. Nu există porturi sau zone adăpostite, fiind posibilă doar ancorarea în larg, ceea ce face dificilă debarcarea. Ţărmul este abrupt, iar cea mai uşoară cale de a ajunge aici este prin intermediul unui elicopter. Din cauza climatului extrem de vitreg şi a dominaţiei gheții, vegetaţia este formată doar din muşchi şi licheni.
De asemenea, Tristan de Cunha din Marea Britanie este cel mai îndepărtat arhipelag locuit din lume situat la 3.219 km de cel mai apropiat continent. Arhipelagul se află în sudul Oceanului Atlantic, iar dimensiunile sale sunt atât de mici, încât principala sa insulă nu are nici o pistă de aterizare. Insula găzduieşte 272 de oameni, iar locuitorii suferă de boli ereditare ca glaucom sau astm.
Aşezare la înălţime
Satul peruan La Rinconada, din Anzi, situat la 5.200 de metri deasupra mării, este considerat cel mai înalt punct locuit din lume. Localitatea este înconjurată de munţi înghețați, drumurile sunt foarte proaste, iar vântul bate cu putere. Cu toate acestea, satul are peste 30.000 de suflete, care se ocupă cu mineritul. Dacă vorbim însă de mici aşezări, recordul neoficial aparţine satului Kungi din India, situat la 5.219 metri deasupra mării.
Tibetul este o regiune aflată „pe acoperişul lumii“. Străzile de aici sunt situate la altitudini imposibil de parcurs pentru cei care nu sunt învăţaţi cu înălţimile mari. Tot aici este şi strada Semo La, aflată la 6.100 de metri peste nivelul mării, aceasta fiind cea mai înaltă stradă circulabilă din lume.
Recorduri meteo
Commonwealth Bay, aflat în zona Polului Sud magnetic, este considerat oficial locul unde se înregistrează, la nivelul mării, cele mai puternice vânturi, viteza acestora ajungând la 320 km/h. Din cauza vântului puternic, în această zonă au loc periodic furtuni puternice, care pot începe brusc şi pot dura săptămâni întregi.
Seria recordurilor „meteorologice“ continuă cu Oymyakon din Rusia, care este cel mai rece loc din lume unde trăiesc oameni, la – 71,2 grade Celsius. Oymyakon este un sat din Rusia, cu 800 de suflete, situat de-a lungul Râului Indigirka, la 30 km nord de Tomtor. Aici, în 26 ianuarie 1926 s-a înregistrat o temperatură de -71,2 grade Celsius, cea mai mică înregistrată vreodată într-o zonă locuită, dar şi cea mai joasă din Emisfera de Nord.
Cel mai uscat loc de pe Pământ sunt Văile Uscate din Antarctica. Pe aici nu a mai căzut o picătură de ploaie de mii de ani. Cu excepţia unei singure văi, toate celelalte nu conţin nici o urmă de umezeală, de vină fiind vânturile Katabatic din această zonă, care bat cu peste 200 km pe oră şi usucă toată umezeala. La polul opus se află Lloro din Columbia, acesta fiind cel mai umed loc din lume. În acelaşi timp, alţii susţin că Cherrapunji din nord-estul Indiei a fost considerată mulţi ani ca fiind cea mai umedă regiune. Aici, media anuală de precipitaţii este de aproximativ 10,820 mm, dar mai mică decât în Lloro. Totuşi, Cherrapunji deţine recordul pentru cea mai umedă lună dintr-un an, cu o cantitate de precipitaţii de 9.296 mm în luna iulie 1861.
Seria recordurilor continuă cu Deşertul Lut din Iran, care este cel mai fierbinte loc de pe Pământ. Un Satelit NASA a înregistrat aici o temperatură record de 71 de grade Celsius, aceasta fiind, din câte se pare, cea mai ridicată temperatură existentă pe suprafaţa Pământului.
Alte locuri foarte fierbinţi sunt la Al Azizyah în Libia, unde sunt 57,8 grade Celsius, şi Valea Morţii din California, SUA.
