Pentru maiaşi, ciocolata reprezenta moneda de schimb, pentru azteci era o adevărată taxă care trebuia plătită, iar pentru toţi „seduşii şi abandonaţii“ din serialele hollywoodiene este remediul ideal pentru atenuarea suferinţei provocate de iubirea pierdută
Câţi dintre noi pot oare rezista în faţa unei tablete de ciocolată? Însă, chiar este o delicatesă cu proprietăţi afrodiziace? Indiferent de răspunsul la întrebare, ciocolata este cel mai râvnit cadou, atât de către cei mici, cât şi de cei mari, fiind, alături de trandafiri, cel mai romantic dintre daruri. În plus, în zilele noastre este la modă să descriem ciocolata ca fiind un fel de „panaceu“, acel medicament considerat odinioară a fi capabil să vindece orice boală. Sursă de inspiraţie pentru scriitori – vezi „Fabrica de ciocolată“ sau „Chocolat“ – „hrana zeilor“, a sedus chiar şi cele mai pure „suflete“. Este suficient să ne gândim la Papa Pius al V-lea, care, în a doua jumătate a secolului XVI, a permis consumul de ciocolată chiar şi în cele mai restrictive perioade de post. Importată în Europa din America Latină de către Cristofor Columb, în 1502, ciocolata este una dintre cele mai populare delicatese de pe planetă, iar proprietăţile sale intrinsece au generat de-a lungul secolelor o serie de mituri false, pe care site-ul it.lifestyle.yahoo.com încearcă acum să le înlăture sau, dimpotrivă să le confirme. De exemplu, se ştie că ciocolata conţine cofeină, însă, pentru a avea efecte similare unui expreso, de exemplu, trebuie să consumaţi cel puţin o sută de grame. De asemenea, se spune că, atunci când simţiţi că nu mai aveţi energie, ciocolata se poate demonstra cel mai bun medicament. Probabil din acest motiv, din rucsacul alpiniştilor, dar şi al drumeţilor amatori nu lipseşte niciodată ciocolata. De altfel, potrivit unui studiu publicat în Nutrition Journal de către cercetătorii Universităţii Hull, din Marea Britanie, 15 grame de ciocolată amăruie pe săptămână ar fi antidotul perfect împotriva sindromului de oboseală cronică.
Cel mai bun medicament
Încă din cele mai vechi timpuri, ciocolata a fost folosită ca un remediu medical şi este propusă în medicina zilelor noastre pentru prevenirea numeroaselor boli cronice. Consumul de ciocolată se crede că reduce riscul bolilor cardiovasculare datorită nivelului înalt de acid stearic și flavonoizi, antioxidanţii din ciocolată.
Consumul de ciocolată este „puternic asociat cu reducerea mortalităţii cardiace în rândul persoanelor nediabetice care au supravieţuit unui infarct“. Potrivit cercetării realizate de Imre Janszky şi colegii săi de la Institutul Karolinska (Stockholm), persoanele care, după ce au suferit un infarct, consumă ciocolată de cel puţin două ori pe săptămână prezintă de trei ori mai puţine riscuri de a deceda din cauza unei maladii cardiovasculare, comparativ cu cele care nu consumă deloc acest desert. Cel mai adesea, din cauza nivelului de grăsimi şi zahăr, ciocolata nu este recomandată persoanelor care suferă de diabet.
Mituri
De multe ori, se vorbeşte de efectul antidepresiv al ciocolatei. Lucrurile nu stau însă tocmai aşa. Persoanele care mănâncă cel puţin un baton de ciocolată pe săptămână sunt ceva mai posace decât acelea care nu simt nevoia de a savura deliciosul desert. Cel puţin aceasta este concluzia unui studiu efectuat de cercetătorii americani. Studiul, care s-a desfăşurat pe 1.000 de voluntari, a demonstrat că atât femeile, cât şi bărbatii, cu cât consumă mai multă ciocolată, cu atât se simt mai nefericiţi. Cele mai depresive persoane s-au dovedit a fi cele care au consumat lunar mai mult de șase batoane de ciocolată, fiecare având câte 28 de grame.
Persoanele deprimate poftesc la ciocolată considerând-o un soi de tratament împotriva stărilor de tristeţe. Nu de aceeaşi părere sunt cercetătorii americani, care susţin că ciocolata nu are nici un efect benefic asupra acestor stări, ci doar determină o oarecare satisfacţie imediat după ce a fost consumată, însă de scurtă durată.
Multă lume este încă sigură de veridicitatea vechii teorii potrivit căreia ciocolata este vinovată de apariţia coşurilor. Nu de aceeaşi părere sunt şi specialiştii, care spun că vinovate de apariţia coşurilor sunt prăjiturile, pâinea albă şi orezul, care ar trebui eliminate din alimentaţie.
