Draconidele, ploaie de stele

Românii care au avut norocul ca în noaptea de sâmbătă spre duminică să aibă deasupra capului un cer senin au putut asista la un fenomen unic: „spectacolul“ Draconidelor, o adevărată ploaie de stele.
Curentul meteoric Draconide – numele este asociat constelaţiei Dragonul sau Draco, grupare de stele dinspre care par a se revărsa meteorii – este unul scurt ca perioadă, producându‑se între datele de 6 și 10 octombrie ale fiecărui an. De ce tocmai atunci? Pentru că exact în acea perioadă, Pământul traversează o zonă cu particule de praf și gheață, urme ale cozii cometei 21P/Giacobini-Zinner. Aceste urme intră în atmosfera Terrei și, din cauza vitezei lor foarte mari (20 km/secundă), la frecarea cu aerul se aprind, rezultând așa-numitele stele căzătoare. De regulă, acest curent meteoric este slab, generând în medie zece meteori pe oră. Însă, au fost ani (de exemplu, 1933 și 1946) când acest curent a produs adevărate furtuni de meteori, ajungând la impresionantul număr de aproximativ 10.000 de meteori pe oră, adică aproape trei meteori/secundă. Maximul curentului pentru acest an pare să fi fost deosebit.
Organizaţia Mondială de Meteori a apreciat că numărul maxim al Draconidelor din acest an s-a situat între 60 și 600 de meteori pe oră. Din păcate, s-a estimat că numărul de stele căzătoare a fost diminuat de lumina produsă de cea mai mică Lună Plină a anului (care va avea loc pe 12 octombrie).
Românii care locuiesc în zone unde cerul a fost senin în acea noapte au avut şansa de a asista la ploaia de stele oferită de Draconide. Fenomenul a putut fi observat din întreaga Europă, dar şi din partea de vest a Asiei, însă România a fost „perfectă pentru observarea acestui eveniment“, după cum a anunţat Jeremie Vauboillon, specialist în predicţii în cadrul Observatorului Astronomic din Paris.