Nu toate produsele alimentare sunt benefice pentru sănătatea mediului
Este de la sine înţeles că un aliment care este nociv pentru planetă este periculos şi pentru sănătate. Site-ul www.ecologiae.com a enumerat câteva dintre alimentele care, dintr-un motiv sau altul, afectează direct sănătatea Terrei.
Un prim exemplu este orezul. Deşi este principala sursă de hrană pentru jumătate din populaţia mondială, cultivarea orezului necesită o treime din cantitatea de apă dulce a planetei. Din fericire, specialiştii au pus la punct o nouă metodă de îngrijire a acestor culturi, cunoscută sub numele de sistem de intensificare a orezului, în acest fel aportul de apă fiind redus până la 50 la sută. Reprezentanţii Oxfam şi-au propus să convingă producătorii de orez să convertească 25 la sută din producţia lor cu acest sistem până în anul 2050. Până în acel moment, orezul va continua să se numere printre alimentele periculoase pentru planetă.
Lista continuă cu alimentele modificate genetic. Este puţin probabil ca până în acest moment să fi fost identificate toate potenţialele daune pentru mediu (dar şi pentru sănătate) ale alimentelor modificate genetic. Oricum, există câteva aspecte care îi pun pe gânduri pe specialişti, precum nivelul scăzut de biodiversitate care ar rezulta ca urmare a faptului că, prin modificarea genetică a anumitor culturi, ar fi afectat ecosistemul din jur. În plus, este posibilă şi apariţia de noi boli, cu modificări genetice care ar face ca virusurile şi bacteriile să fie mult mai rezistente.
Printre alimentele periculoase pentru sănătatea Terrei se numără şi zahărul. Cele peste 145 de milioane de tone de zahăr, care sunt produse anual în 121 de ţări, pur şi simplu „mănâncă“ Terra. Potrivit World Wildlife Fund, zahărul poate fi responsabil pentru pierderea de biodiversitate mai mult decât orice altă cultură, din cauza utilizării masive de apă şi pesticide, precum şi din cauza faptului că apele reziduale contaminate sunt evacuate în timpul procesului de producţie. În Florida, de exemplu, mii de hectare de teren au fost compromise după ani de cultivare cu trestie de zahăr.
Pericol pentru planetă
Potrivit Environmental Defense Fund, dacă fiecare dintre americani ar înlocui o porţie de carne cu o mâncare vegetariană, reducerea emisiilor de dioxid de carbon ar fi echivalentă cu scoaterea din circulaţie a jumătate de milion de autoturisme. Potrivit statisticilor, 18 la sută dintre emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial provin de la fermele de animale; 70% din pădurile din Amazonia au fost convertite în păşuni pentru animale; cea mai mare sursă mondială de poluare a apelor este sectorul zootehnic; de asemenea, bovinele sunt responsabile pentru o treime din cantitatea de azor şi fosfor din resursele de apă dulce din Statele Unite.
Din listă nu puteau lipsi alimentele de tip fast-food, care nu sunt, din câte se pare, periculoase doar pentru siluetă. Un meniu de fast-food este realizat de cele mai multe ori din alimente ambalate excesiv, este servit în ambalaje de plastic şi cu ingrediente, de asemenea, ambalate individual. Mai puţin de 35% din reziduurile generate de fast-food pot fi reciclate. În plus, un studiu recent realizat în Hong Kong a demonstrat că, pentru un hamburger, un restaurant fast-food produce aceeaşi cantitate de emisii de compuşi organici volatili ca un autoturism care parcurge peste 1.500 km.
Risc în farfurie
De asemenea, un potenţial pericol pentru planetă îl reprezintă alimentele care conţin ulei de palmier. Acest sortiment de ulei se găseşte în aproape 10% din produsele alimentare occidentale (chipsuri, crackers, dulciuri, margarină, cereale). Anual, sunt produse aproximativ 40 de milioane de litri de ulei de palmier, care este considerat cel mai economic ulei de bucătărie din lume, 85 la sută din cantitatea totală provenind din Indonezia şi Malezia. Peste 77 km de pădure din aceste ţări sunt defrişate zilnic, producerea de ulei de palmier reprezentând principalul motiv al defrişărilor care au loc pe planetă. Atunci când pădurile tropicale vor dispărea, vor dispărea şi toate speciile de animale sălbatice care trăiesc în ele, precum tigri, urangutani etc.
Potrivit unui raport al ONU, 70 la sută din cantitatea totală de peşte la nivel mondial este obţinută în urma unor tehnici excesiv de stresante care afectează apa mărilor şi oceanelor şi riscă să producă o stare de colaps. Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) spune că 43 de specii de peşti de apă sărată sunt ameninţaţi cu dispariţia din Mediterană, în principal din cauza pescuitului excesiv, distrugerii habitatului şi poluării.
Ultimele studii arată că jumătate din rechinii şi pisicile de mare din Mediterană vor dispărea în curând.
În total, 15 specii sunt incluse în categoria cu risc maxim de extincţie, critic ameninţate, din care 14 sunt diverse specii de rechini şi pisici de mare, inclusiv rechinul-înger.
Şi speciile comerciale, precum tonul roşu, sunt ameninţate cu dispariţia, întrucât oamenii nu respectă cotele de pescuit, arată studiul. Restul speciilor sunt clasificate drept ameninţate sau vulnerabile la extincţie.
