Cartea şoaptelor
de Varujan Vosganian, Editura Polirom
Volumul este unul dintre cele mai apreciate şi mai premiate cărţi din anul editorial 2009. La numai trei luni de la apariţia romanului, editura Pre-Textos (Valencia, Spania) a achiziţionat drepturile de publicare a acestuia în limba spaniolă. Varianta în limba spaniolă a romanului, „El libro de los susurros“, a apărut la începutul anului 2011, în traducerea lui Joaquín Garrigós.
„Cartea şoaptelor“ va mai apărea şi în limba italiană, la Keller editore, în traducerea Anitei Bernacchia. Traducerea italiană, „Il libro dei sussuri“, va fi lansată în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură de la Mantova, care va avea loc în perioada 7-12 septembrie.
De asemenea, „Cartea şoaptelor“ este în curs de apariţie în ebraică, la Hakibbutz Hameuchad Publishing House Ltd., traducere de Any Shilon, dar şi în armeană, în traducerea lui Sergiu Selian.
„Cartea şoaptelor“ a obţinut Premiul „Cartea anului 2009“, acordat de revista România literară, cu sprijinul Fundaţiei Anonimul, Premiul revistei Observator cultural pe anul 2009, Marele premiu Niram Art – Trofeul Mihail Sebastian, acordat de revista multiculturală Niram Art, în colaborare cu Institutul Cultural Român de la Madrid, Premiul „Mihail Sadoveanu“ oferit de revista Viaţa Românească, Premiul pentru proză al revistei Argeş, Premiul „Gheorghe Crăciun“, oferit în cadrul colocviului „Generaţia 80“, Premiul revistei Convorbiri literare pe anul 2009. A fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2009.
„Cartea şoaptelor“ este romanul de debut al lui Varujan Vosganian, personalitate cunoscută mai degrabă pentru cunoştinţele sale economice decât pentru abilităţile sale de poet, teoretician sau povestitor. „Cartea şoaptelor“ începe pe o străduţă din Focşani în anul 1950 al secolului trecut, printre aburii cafelei proaspăt prăjite şi miresmele din cămara bunicii Armenuhi, printre bucoavnele şi fotografiile bunicului Garabet.
Bătrânii armeni ai copilăriei lui Varujan Vosganian nu au de istorisit întâmplări delectabile, ci fapte neliniştitoare – istoria genocidului din 1915 împotriva armenilor, a convoaielor interminabile de surghiuniţi în Cercurile Morţii, în deşertul Deir-ez-Zor, şi povestea armenilor care au luat drumul exilului. „Când am scris cartea asta nu eram ministru de finanţe. După aceea, în tihna activităţii mele de ministru de finanţe am mai rescris-o şi am tăiat, aşa cum face orice ministru de finanţe, cam 150 de pagini din ea. Eu cred că adevărata realitate a lumii pe care o trăim e una pe care nu o vedem din cauza petardelor, a aglomerărilor de cuvinte. Tranziţia pe care o trăim e în primul rând un proces cultural. Singura îndeletnicire umană care învinge fără să lase în urmă învinşi e cultură. Recuperarea şi a clasei politice se face prin cultură. Cred că e nevoie şi în politică de oameni de cultură, e nevoie ca oamenii din politică să aibă următoarea proporţionalitate – înălţimea teancului de cărţi pe care l-au citit să fie mai mare decât înălţimea scaunului pe care stau“, a spus Varujan Vosganian.
Varujan Vosganian s-a născut la Craiova, la 25 iulie 1958. Copilăria şi adolescenţa şi le-a petrecut la Focşani. A absolvit Liceul „Alexandru Ioan Cuza“ din Focşani, apoi Facultatea de Comerţ a Academiei de Studii Economice şi Facultatea de Matematică a Universităţii Bucureşti. Este preşedintele Uniunii Armenilor din România şi vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor. Este senator de Iaşi şi între decembrie 2006 şi decembrie 2008 a fost ministru al economiei şi al finanţelor. Lucrările sale includ trei volume de poezie – „Şamanul albastru“ (1994), „Ochiul cel alb al reginei“ (2001), „Iisus cu o mie de braţe“ (2005) –, precum şi volumul de nuvele „Statuia comandorului“ (1994), pentru care a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.
