Şi maimuţele au prejudecăţi
Se ştie că multe persoane au faţă de semenii lor prejudecăţi bazate pe afilieri la diverse grupuri, fie că este vorba de grupuri rasiale, etnice sau religioase. Un studiu efectuat pe maimuţe a scos la iveală faptul că discriminarea este adânc înrădăcinată în trecutul evoluţionist al umanităţii. Neha Mahajan, studentă la psihologie la Universitatea Yale, împreună cu echipa sa, a efectuat un studiu pe insula nelocuită Cayo Santiago, aparţinând de Puerto Rico, o insulă unde există o populaţie impresionantă de maimuţe Rhesus (Macaca mulatta). Obiectivul studiului a fost să afle dacă prejudecăţile omeneşti îşi au originea de-a lungul lanţului evoluţiei. În cadrul studiului, oamenii de ştiinţă au calculat perioada de timp pe care maimuţele o petreceau privind o fotografie a unui animal din grup, în comparaţie cu timpul petrecut privind o maimuţă din afara grupului. S-a constatat că în al doilea caz, animalele priveau mai mult şi mai intens „intruşii“, comportament ce sugera faptul că erau mai prudente în privinţa acestora. Pentru a se asigura că nu era vorba doar de curiozitate, oamenii de ştiinţă au asociat imagini familiare ale intruşilor – maimuţe care părăsiseră recent grupul – cu imagini ale animalelor care intraseră de curând în sânul comunităţii. Când li s-au prezentat aceste imagini, maimuţele au privit mai mult timp tot intruşii, în ciuda faptului că erau mai familiarizate cu ei. S-a stabilit că în mod clar maimuţele făceau diferenţe în funcţie de apartenenţa la comunitatea lor.
Neha Mahajan şi colegii săi au efectuat apoi un experiment pentru a descoperi dacă maimuţele prezintă sentimente negative faţă de intruşi. Cercetătorii au asociat fotografii ale maimuţelor din cadrul grupului şi din afara acestuia cu imagini reprezentând lucruri bune – respectiv fructe – şi lucruri rele – respectiv păianjeni. Atunci când fotografia unui membru al comunităţii a fost arătată împreună cu imaginea unui fruct sau când un intrus era asociat cu un păianjen, maimuţele şi-au pierdut interesul. În schimb, când au fost arătate împreună un lucru bun cu unul rău, animalele s-au uitat mai mult la fotografii. Concluzia a fost că maimuţele devin confuze atunci când un lucru bun apare în acelaşi „context“ cu un lucru rău. Acest fapt a sugerat că maimuţele nu fac diferenţe doar între intruşi şi membri ai grupului, ci şi faptul că asociază membrii grupului cu lucruri bune şi intruşii cu lucruri rele. Prin urmare, rezultatele studiului au confirmat ideea că prejudecăţile îşi au originea în lanţul evoluţionar al oamenilor.
