În ultima vreme au fost lansate tot mai multe oferte pentru străini în ceea ce priveşte România ca destinaţie turistică. Deşi, în momentul în care ne propunem petrecerea unei vacanţe, gândul nostru zboară la alte meleaguri, este bine de ştiut şi de amintit că ţara noastră poate oferi tot mai multe variante pentru petrecerea unei vacanţe de vis.
Bucovina este singurul loc din lume cu numeroase biserici ce datează încă din timpurile medievale, motiv pentru care acestea au fost adăugate în lista UNESCO a „marilor monumente ale lumii“. Pentru a ajunge la cele mai importante obiective turistice şi pentru a cunoaşte cât mai bine zona, cu obiceiurile sale, agenţiile de turism din România recomandă petrecerea a cel puţin cinci zile pe meleagurile bucovinene. Un tur al Sucevei, fostă capitală a Moldovei, include vizita Cetăţii de Scaun din secolul al XIV-lea. Cetatea este atestată documentar la 11 februarie 1388 şi a fost ridicată în vremea lui Petru I, cunoscând diferite îmbunătăţiri în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, dar şi a lui Ştefan cel Mare. Un lucru uimitor este că această cetate nu a putut fi niciodată ocupată prin luptă.
O atracţie deosebită este Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou, protectorul Bucovinei
Biserica „Sf. Gheorghe“ a mănăstirii a fost începută de Bogdan al III-lea în 1504 şi a fost terminată în timpul lui Ştefăniţă Vodă, fiul lui Ştefan cel Mare, în 1522, aşa cum ne arată şi pisania aflată deasupra uşii de intrare în pridvor. Se spune că scopul zidirii acestei biserici era acela de a servi biserica Mitropoliei Sucevei, deoarece Biserica Mirăuţi devenise neîncăpătoare, când creştinii din toată ţara veneau să se închine la moaştele făcătoare de minuni ale Sfântului Ioan cel Nou.
Frescele ce decorează Biserica „Sf. Gheorghe“ sunt opera meşterilor moldoveni din vremea lui Petru Rareş. În anul 1893, episcopul Melchisedek, în urma descifrării pe peretele de sud al naosului a inscripţiei din spatele baldachinului sub care se afla racla cu moaştele Sf. Ioan cel Nou, concluziona că pictura ar data din vremea lui Petru Şchiopul. Pictura interioară, şi cea exterioară sunt din vremea lui Petru Rareş, 1534-1535. Această biserică se înscrie printre primele locaşuri de cult pictate din porunca acestui domnitor. Din punct de vedere stilistic, pictura naosului este cea mai reprezentativă; tendinţa spre amplificarea formelor din pictura murală a bisericilor anterioare atinge aici apogeul.
În Biserica „Sf. Gheorghe“, Buna Vestire o prezintă pe Maica Domnului şezând pe tron, iar dincolo de ea sunt două slujnice care desfac perdeaua şi, alături, pe un jilţ, de partea dreaptă a privitorului şade o femeie, fără nimb, cu furca în mână, torcând. În nici una dintre frescele ce reprezintă Buna Vestire nu sunt redate femeile ce întind draperia în spatele jilţului Maicii Domnului şi nici Erminia nu cunoaşte o astfel de reprezentare unică.
Muzeul Satului Bucovi-nean
Alt punct de interes îl constituie Muzeul Satului Bucovinean, un muzeu în aer liber ce cuprinde peste 70 de monumente de arhitectură populară.
Casa Dorna Candreni, unul dintre cele mai importante monumente ale muzeului, a fost construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, astăzi fiind un unicat pentru zonă, casa fiind amenajată cu obiecte specifice zonei Dornelor.
Din Suceava se poate continua un traseu prin pădurea de la Ilişeşti în satul Stupca, locul în care s-a născut marele muzician Ciprian Porumbescu. Dacă tot vă aflaţi în zonă, este bine să optaţi pentru cazare la una dintre pensiunile eco de acolo, Bucovina fiind renumită pentru numărul mare de pensiuni agroturistice de cea mai bună calitate.
Mănăstirea Voroneţ
Ajunşi în satul Voroneţ, veţi avea ocazia să admiraţi mănăstirea ctitorită de Ştefan cel Mare în secolul al XV-lea, apoi puteţi continua traseul către Mănăstirea Humorului îndreptându-vă pe jos spre satul Pleşa, cu o populaţie majoritar poloneză. Aici veţi putea vedea o tradiţie de sute de ani, transmisă din tată în fiu – meşteşugul butoaielor cu doage din lemn de paltin. Pentru o privelişte a zonei urcaţi pe culmea Pleşa, de unde veţi putea admira Valea Humorului şi Dealul Rădăuţilor.
Tot aici, conform legendei, se află şi locul de adăpost al haiducului Darie.
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este unicul de acest gen din România. În zilele de sărbătoare veţi putea simţi atmosfera specială a satului bucovinean. Lunea, muzeul este închis, iar în restul zilelor programul de vizitare este 8.00 – 16.00.
Alt obiectiv foarte important din traseu este biserica din Arbore, cu remarcabile picturi interioare şi exterioare, astăzi monument din patrimoniul UNESCO. În oraşul Rădăuţi se află cea mai veche biserică de piatră din Moldova – Mănăstirea Bogdana, ctitorie a domnitorului Bogdan Vodă (secolul al XIV-lea).
Olăritul este practicat pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, iar acum este continuat de meşterii olari din Rădăuţi, renumiţi pentru ceramica neagră. Turiştii străini sunt uimiţi de faptul că această practică s-a păstrat atâta timp şi adoră să privească tot acest proces, întorcându-se acasă cu suveniruri de pe aceste meleaguri. Ar fi păcat să nu o facem şi noi, mai ales că suntem atât de aproape de această zonă, apreciată în toată lumea.
Vasele de Rădăuţi se disting prin fondul alb cu desene maro, verzi, galbene sau fondul roşu ori verde cu desene geometrice sau florale stilizate, cu alb, verde, maro, cărămiziu.
Torsul fibrelor textile şi ţesutul acestora au constituit ocupaţiile principale ale femeilor bucovinene, iar aceste practici, ca şi olăritul, încă există. Ţesutul a fost practicat pentru necesităţile familiei, dar şi pentru comerţ.
Cele mai numeroase sunt ţesăturile decorative care împodobesc interiorul locuinţei. Se ţes scoarţe, lăicere, păretare din lână colorată, cu motive geometrice sau florale, ştergare pentru decorul interioarelor sau pentru ceremonialul nunţii sau al înmormântării.
