După „Răţuşca cea urâtă“, regizorul bulgar Todor Valov a revenit în Cetatea Banilor pentru a readuce în faţa micuţilor o parte din lumea minunată a păpuşilor, în noua premieră a Teatrului pentru Copii şi Tineret „Colibri“. De această dată, poveştile lui Andersen au fost înlocuite cu basmul românesc, „Fata babei şi fata moşului“.
Poveştile transpuse pe scenă, acea lume minunată, presărată cu tot felul de păţanii, care prinde viaţă graţie mânuitorilor iscuţi de păpuşi, cuceresc fiecare inimă de copil. Şi dacă ursitoarele scapă la momentul botezului puţin mai mult praf magic care sădeşte în suflet dragostea pentru păpuşi, copilul ajuns la vârsta maturităţii se regăseşte în fiecare spectacol, căruia îi dă viaţă, sus pe scenă, în lumina reflectorelor. Aşa se creionează fiecare poveste de viaţă a celui care se dedică trup şi suflet teatrului de păpuşi, acelui colţ din lume unde poţi deveni din nou copil.
Pe tărâmul basmului
Astăzi, într-un decor ingenios care poartă amprenta scenografei Stefka Kyuvlieva, aceeaşi care în 2006 făcea echipă cu regizorul bulgar Todor Valov şi aducea în faţa micuţilor povestea „Răţuşca cea urâtă“, basmul românesc capătă contur.
Fata babei, Fata moşului, Baba şi Moşul prind viaţă pe muzica lui Alin Moraru Macovei, graţie actorilor păpuşari Oana Stancu, Rodica Prisăcaru, Mugur Prisăcaru, Adriana Ioncu, Daniel Mirea şi Alina Ianoş.
La un semn al regizorului, rogojinile, parte din decor, acum scoarţă de copac, apoi gard, mai apoi pereţi, cuptorul croşetat, păpuşile în mărime naturală încep a se mişca, conducându-te în lumea minunată a basmului.
Cântecul fluierului te însoţeşte pe cărările poveştii. Păşeşti alături de personaje pe calea binelui, cunoşti sufletul bun al copilei care nu se dă în lături din a ajuta pe oricine şi a se mulţumi cu puţin, dar cunoşti şi egoismul, răutatea şi consecinţele sale.
Totul curge pe muzică, ca într-un frumos cânt: „Acest tip de istorisire este, în general, didactică. Poate de aceea, transpunerea pe scenă trebuie făcută într-un mod atrăgător, presărat cu multă acţiune. Am hotărât ca spectacolul să fie mai mult muzical, apropiat poate mai mult de pantomimă. Scenele curg mai mult ca un dans plastic de pantomimă decât ca un dialog al personajelor.
Sculptura, căci păpuşile nu sunt altceva decât nişte sculpturi, dansul, arta sunt reunite în aceeaşi reprezentaţie într-o demonstraţie de teatru expresiv“, a precizat regizorul Todor Valov.
A fost o provocare pentru el. Trecerea din lumea poveştilor lui Andersen, pe care a readus-o atât de des pe scenele teatrelor de păpuşi, în lumea basmului românesc nu a fost simplă. „M-am temut de acest text românesc. Este dificil să montezi, mai ales că nu eşti al locului, un basm care aparţine folclorului autentic. A fost o provocare, pe care am acceptat-o. Eu am mai montat o altă variantă în bulgăreşte a unui basm, «Fata de aur», care are multe elemente comune cu ceea ce facem astăzi“, a completat regizorul. A păstrat nota autentică a basmului, dar l-a pus într-o cheie originală, comică, parodică. Teatrul, acest univers care l-a cucerit cu ani şi ani în urmă, continuă să prindă viaţă cu fiecare reprezentaţie, fie că ea are loc pe scenele din Serbia, Bulgaria sau România, acolo unde Todor Valov montează.
Spicuiri dintr-un CV
Todor Valov a absolvit Universitatea de Teatru şi Film din Sofia, Secţia de Regie Păpuşi. O perioadă a lucrat la Teatrul de Păpuşi din Blagoevgrad, unde a cunoscut-o pe scenografa Stefka Kyuvlieva (considerată cel mai bun scenograf al anului 2000 în Bulgaria), cu care are de atunci o colaborare strânsă. Lucrând împreună cu aceasta, obţine pentru spectacolele sale Premiul Naţional pentru Regie în Bulgaria şi Marele Premiu la un Festival Internaţional din Serbia-Muntenegru. De asemenea, este autorul unui „one man show“ – „Fetiţa aurie“ şi obţine în 2005 Premiul Naţional pentru dramatizarea poveştii lui Andersen,„Fetiţa cu chibrituri“.
