16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăMagazinPicătura de cunoaştere

Picătura de cunoaştere

O inimă sănătoasă, pentru un creier mereu tânăr 

Inima şi creierul sunt un binom inseparabil. Atunci când primul element este puternic şi în formă şi este capabil să pompeze sângele în mod optim, el poate încetini ritmul de îmbătrânire a creierului. Cel puţin aceasta este concluzia unui studiu realizat de cercetătorii de la Boston University (Usa) şi dat publicităţii de revista Circulation. Studiul lansează, totodată, şi un semnal de alarmă pentru persoanele sănătoase, însă ceva mai leneşe. Cercetările au demonstrat că creierul lor este ceva mai „bătrân“ decât cel al semenilor lor de aceeaşi vârstă, dar al căror muşchi cardiac este mai antrenat. După ce a examinat 1.500 de persoane, echipa de cercetători coordonată de Angela Jefferson a putut observa faptul că, odată cu trecerea anilor, creierul „se micşorează“ treptat. Acest proces nu se desfăşoară la fel la toată lumea. O inimă mai slabă, care pompează mai puţin sânge, în medie, „dăruieşte“ creierului încă doi ani de viaţă. Acest efect a fost înregistrat la persoanele tinere şi sănătoase, care nu sufereau de patologii cardiace. „Participanţii la studiu nu erau bolnavi, doar un grup restrâns suferea de cardiopatie. Studiul a demonstrat că aproape o treime din eşantion avea un indice cardiac coborât, iar acest element este legat de un volum cerebral redus. Este vorba de un rezultat îngrijorător, care necesită studii ulterioare“, a explicat Jefferson. Oamenii de ştiinţă au precizat că voluntarii cu volumuri cerebrale reduse, constatate cu ajutorul rezonanţei magnetice, nu prezentau semne clinice directe ale unei alterări ale funcţionării cerebrale. Însă, în opinia specialiştilor, tocmai această „micşorare“ ar putea fi un semn precoce a ceva care nu evoluează în sensul corect, fiind un fel de semnal de alarmă al unor viitoare probleme. Mai ales că o restrângere mai accentuată există, de obicei, doar în cazul demenţei. În opinia lui Jefferson, există diverse teorii privind modul în care ritmul cardiac influenţează volumul cerebral, dintre care cea mai credibilă ar fi că fluxul redus de sânge la inimă ar putea limita şi fluxul spre creier, înregistrându-se o oxigenare şi o alimentare mai reduse ale neuronilor.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS