Pentru că donările de organe nu par a mai fi suficiente, specialiştii au început să creeze în laborator o serie de organe. „Ultimii sosiţi“ în laborator sunt plămânii şi ficatul realizate din celule staminale.
Fabrica de organe este pe cale să intre în funcţiune. După ani de încercări, în 2010, ea a operat deja trei „livrări“: o trahee în luna martie, un ficat în iunie şi un plămân la jumătatea lunii iulie. Toate aceste organe au fost realizate exclusiv în laborator. În trecut, tot în eprubete fuseseră realizate vezici umane şi o mică inimă de şoricel, care, în mijlocul unei vitrine transparente, începuse să bată uşor, însă cu un ritm regulat. În opinia specialiştilor în transplanturi, aceasta este singura modalitate pentru a contracara efectele numărului mic de donatori şi pentru a diminua numărul tot mai mare al pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare, devenite tot mai stufoase pe măsură ce creşte media de viaţă a populaţiei.
Principiul de fabricaţie
Principiul de „fabricaţie“ nu variază prea mult de la un organ la altul. Celulele care asigură funcţionarea specifică a unei inimi, a unui ficat sau plămân sunt susţinute de o structură de colagen, care poate fi recreată artificial în laborator sau prelevată de la un organ deja existent. Pe această structură, sunt „cultivate“ celulele staminale specifice fiecărui organ. După ce au fost administrate substanţele nutritive corecte şi după ce au trecut câteva săptămâni, între cei patru pereţi ai laboratorului ia naştere un organ cu formă şi funcţii identice celui natural. Pasul următor, cel care până acum a ridicat cele mai mari dificultăţi, este transplantul propriu-zis. Inima de şoricel creată în 2008 bătea prea slab pentru a fi implantată. Vezicile realizate în aprilie 2006 la Universitatea Wake Forest s-au dovedit însă eficiente pentru ameliorarea maladiilor a aproape zece pacienţi.
Salt de calitate
Aceste ultime trei succese realizate în interval de câteva luni indică faptul că probabil această parte a medicinei este pregătită să facă un salt de calitate. În luna martie, un băieţel britanic de zece ani a primit o nouă trahee la Great Ormond Street Hospital din Londra. În plus, deoarece celulele folosite pentru realizarea organului au fost prelevate chiar din organismul său, băiatul nu va trebui să urmeze o terapie antirespingere.
Ficatul creat în laboratoarele din Massachusetts General Hospital a fost transplantat la mai mulţi cobai, el funcţionând absolut normal. Până la experimentul din iunie anul trecut, nimeni nu reuşise să depăşească dificultăţile de a recrea complicata reţea de vene şi artere care alimentează un organ cu funcţii atât de variate şi de complexe. În Boston, oamenii de ştiinţă au pornit de la un ficat natural şi l-au privat de toate celulele hepatice. Structura de bază şi vasele sanguine au rămas intacte în timpul desfăşurării experimentului, iar acest lucru a permis crearea unui organ perfect funcţional şi după realizarea celei de-a doua etape a experimentului: infuzia şi cultivarea de noi celule hepatice pentru recrearea unui ficat complet.
Tot la Massachusetts General Hospital, unde operează deja celebrul Harald Ott, în luna iulie, cobaii au reuşit să respire şase ore după ce le-a fost transplantat un plămân creat în totalitate în laborator. Luna precedentă, la Universitatea Yale, organele complet artificiale se contractaseră ritmic timp de două ore în corpul unor şoareci de laborator. În timp ce pentru organele simple, precum vezica sau traheea, tehnica a fost deja verificată pentru ajutarea oamenilor, acele adevărate mozaicuri de ţesuturi şi funcţii cum sunt inima, plămânii sau ficatul încă necesită studii îndelungate.
