Vedetele în materie de machiaj ale acestei veri sunt fardurile albastre, în toate nuanţele şi texturile posibile, iar oferta este cât se poate de generoasă.
Până nu demult, folosirea fardului albastru în machiaj era considerată drept una dintre cele mai evidente gafe, această culoare fiind „rezervată“ personajelor malefice de film şi mămicilor care au uitat cum să aplice un machiaj care să li se potrivească. „De la începutul anilor ‘60 şi până la sfârşitul anilor ‘80 am văzut atât de multe machiaje cu albastru, încât simpla idee părea una comică“, a explicat Tom Pecheux, director de machiaj creativ în cadrul companiei Estée Lauder. Numai că acum, după o pauză binemeritată, a venit momentul să ne inspirăm din tendinţele îmbrăţişate în acea perioadă, evitând totuşi excesele. „Fardul albastru este o alegere perfectă pentru orice femeie – pentru orice tip de ten, culoare de ochi sau nuanţă de păr“, spune Pecheux. Potrivit acestuia, albastrul are o capacitate uimitoare, aproape magică, de a conferi luminozitate ochilor obosiţi şi tenului palid şi de a neutraliza aspectul cearcănelor, întinerind astfel chipul.
Fascinaţia albastrului
Puterea acestei culori nu este o revelaţie modernă. În timpul invaziei în Britania, Julius Caesar a scris în jurnalele sale de război despre apariţia bizară a războinicilor britanici, care îşi vopseau trupul în albastru cu ajutorul unui pigment extras din plante. După apariţia vopselelor sintetice, companiile producătoare de cosmetice au început să scoată pe bandă rulantă farduri în diverse nuanţe, iar până în anul 1950, fardurile multicolore, inclusiv cele în nuanţe variate de albastru, se găseau pe toate drumurile. Chiar şi primele păpuşi Barbie, care au apărut pe piaţă în anul 1959, erau fardate cu un albastru foarte puternic.
În anii 1960, celebrul artist Andy Warhol a realizat portrete „speciale“ ale frumuseţilor feminine ale vremii, printre care şi Marilyn Monroe şi Jackie Kennedy, tablouri în care modelele apăreau cu pleoapele colorate cu un albastru electric exagerat. „În anii ‘70, toate femeile se fardau cu albastru, culoare pe care o întindeau pe pleoapă şi chiar spre tâmplă, pentru a crea impresia că ochiul are o formă alungită“, a explicat Sandy Linter, specialist în machiaj la compania Lancôme.
Revenirea
De ce şi cum a revenit albastrul în atenţia specialiştilor? Pentru că, după cum spune Sandy Linter, este o culoare optimistă, stare pe care ar trebui să o avem cu toţii în această perioadă. „În momentul în care încorporezi în machiaj o pată de culoare albastră, optimismul parcă este atras de această nuanţă“, mai spune Linter. La începutul anului, compania de predicţii în domeniul modei Pantone Color Institute anticipase că turcoazul va fi culoarea lui 2010. Acum, Tom Pecheux, care este unul dintre specialiştii în machiaj ce pot transforma orice tendinţă în una sexy (el este cel care a ales să rujeze manechinele cu negru la prezentarea colecţiei de toamnă-iarnă 2008 a casei Yves Saint Laurent), prezice că următoarea culoare în vogă va fi albastrul electric.
Tendinţe în machiajul cu albastru
Realizarea unui machiaj bun cu ajutorul nuanţelor albastre impune respectarea unor cerinţe. Astfel, tenul mai închis este foarte bine pus în evidenţă cu nuanţe de albastru-verzui perlate sau sidefate, cum este cea a pietrei preţioase numite acvamarin; tenul mai palid este o foarte bună „pânză“ pentru culori mai reci, ca de exemplu albastrul cobalt şi albastrul violet. În ceea ce priveşte locul unde trebuie aplicat fardul albastru, posibilităţile sunt generoase. De exemplu, la prezentarea colecţiei de primăvară-vară 2010 de la Balenciaga, specialistul în machiaj Pat McGrath a aplicat albastru electric pe colţul interior al ochilor manechinelor, creând un efect futuristic. Altă posibilitate ar fi să urmaţi exemplul actriţei Kate Bosworth, care a îndrăznit să traseze cu dermatograful turcoaz linii lungi pe pleoape, conturându-şi astfel ochii într-un stil aparte. Specialiştii le recomandă doamnelor şi domnişoarelor mai timide să înceapă prin aplicarea unei dungi subtile de albastru de-a lungul genelor superioare şi apoi să „experimenteze“ cu nuanţe diferite până când o găsesc pe cea care le avantajează.
