Creată iniţial prin încrucişarea Burmezei şi a Siamezei, Tonkineza a păstrat tot ce era mai bun de la părinţii ei, dar şi-a dezvoltat şi propriile trăsături.
Alintată Tonk de către admiratori, Tonkineza este apreciată pentru temperamentul ei sociabil şi jucăuş, pentru modelul unic mink (asemănător nurcii) şi pentru conformaţia corporală plăcută. În ultimul deceniu, rasa şi-a câştigat constant popularitatea, iar în 1998 Tonkineza a urcat în topul celor mai populare zece rase, potrivit Cat Fanciersa Association. Anul următor, ea a alunecat pe locul 11, fiind devansată de ruda sa, Burmeza, dar acest lucru nu avea să-i conteste popularitatea şi viitorul strălucitor. Tonkineza nu este nici robustă ca Burmeza şi nici zveltă ca Siameza, ci se situează undeva la mijloc între cele două. Surprinzător de grea atunci când este ridicată, Tonkineza este o pisică de talie medie, dar musculoasă. Capul are formă conică, este uşor rotunjit, iar urechile, de lungime medie, sunt purtate ridicate. Ochii migdalaţi sunt în general uşor oblici, de culoare albastru-verzui. Membrele ei sunt musculoase şi suple, iar cele posterioare sunt o idee mai lungi decât cele anterioare. Labele sunt ovale, iar coada sa este suplă şi are o lungime considerabilă.
Întrucât Tonkineza moşteneşte genele care determină coloritul şi modelul de la ambele rase parentale, această pisică se găseşte în trei modele, în funcţie de genele moştenite: uni ca Burmeza, pointed (cu extremităţile de altă culoare, de obicei mai închisă) ca Siameza şi o varietate undeva între cele două rase. Varietatea mink (nurcă) este o caracteristică a Tonkinezei şi este considerată un etalon al veridicităţii rasei în standardele multor asociaţii, deşi unele dintre ele acceptă şi varietăţile pointed şi uni. În orice caz, chiar şi varietăţile uni au extremităţile corpului de o culoare mai închisă, dar contrastul dintre cele două nuanţe este mult mai puţin evident.
Culorile acceptate sunt natural (brun cu extremităţile brun închis), şampanie (crem-gălbui până la bej cu extremităţile cafenii), albastru (gri-albăstrui pal în nuanţe calde cu extremităţile albastru ardezie) şi platinat (gri-argintiu pal cu extremităţile gri-argintiu închis).
Contrastul dintre culoarea de fond şi culoarea extremităţilor variază în funcţie de model. Alte culori, precum roşu şi cafeniu-crem, sunt mai rar întâlnite şi nu sunt acceptate de toate asociaţiile. Tonkineza cântăreşte în jur de 2,5-5,5 kg, masculii fiind puţin mai mari în comparaţie cu femelele.
Personalitatea
Tonkineza are o personalitate interesantă, fascinantă, fapt ce nu ar trebui să vă surprindă din moment ce Burmeza şi Siameza sunt apreciate pentru temperamentele lor. Tonkineza a moştenit tot ce era mai bun din caracterul strămoşilor ei: curiozitatea, isteţimea şi comunicativitatea Siamezei, şi vioiciunea şi sociabilitatea Burmezei. Vocile lor sunt mai slabe şi mai puţin stridente în comparaţie cu ale Siamezelor şi, în general, nu sunt atât de gălăgioase. În orice caz, ele cred în exprimarea liberă a felinelor şi îşi doresc să vă relateze toate aventurile prin care au trecut cât timp aţi lipsit de acasă.
Tonkinezele fac din orice activitate o joacă, indiferent dacă asta înseamnă să vă ajute să faceţi patul sau să vă asiste la pregătirea cinei. Foarte sociabile, Tonkinezele tânjesc după afecţiune şi companie. Ele îşi creează legături puternice cu companionii lor umani, ţinându-se ca scaiul după aceştia, aşa că, dacă vă petreceţi mult timp departe de casă, Tonkineza nu este o bună alegere pentru dumneavoastră. În lipsa companiei umane, a altui tovarăş felin sau de altă specie, Tonkineza poate deveni deprimată sau irascibilă şi, în consecinţă, un companion dezagreabil. De aceea, cel mai bine ar fi să îi oferiţi Tonkinezei voastre un tovarăş felin pentru a-i ţine companie.
Speranţa medie de viaţă a Tonkinezei este de 12-15 ani.
