Diverse studii au demonstrat faptul că superstiţiile simple, cum ar fi amuletele, sunt capabile să îmbunătăţească atât prestaţiile motorii, cât şi cognitive ale subi-ectului.
Sportivii profesionişti sunt deosebit de atenţi la superstiţii, probabil pentru că o „cursă“ spre victorie durează puţin şi, uneori, chiar şi o fracţiune de secundă pentru a lua o decizie poate face diferenţa. De exemplu, superstiţioşi convinşi sunt campionul de golf Tiger Woods, care poartă mereu un tricou roşu în timpul turneelor şi fostul mare jucător de baschet Michael Jordan, care, de-a lungul întregii sale cariere, a purtat în timpul meciurilor lenjerie intimă de culoare albastră. Un recent studiu dat publicităţii de Psychological Science a avut drept obiectiv să verifice dacă aceste superstiţii, despre care mulţi spun că ar fi iraţionale, chiar funcţionează. Damisch et al. (2010) a analizat dacă superstiţiile simple, cum ar fi încrucişarea degetelor sau utilizarea unor amulete, chiar au ca efect o optimizare a randamentului, atât fizic, cât şi cognitiv. În mod cu totul surprinzător, răspunsul a fost afirmativ. Într-un prim experiment, cei 28 de participanţi au obţinut o creştere cu 33 la sută a performanţelor, atunci când în timpul rezolvării sarcinilor au folosit o minge „norocoasă“ în defavoarea uneia simple; în timp ce celelalte două experimente succesive, efectul amuletelor a fost testat la o serie de sarcini cognitive. Şi în acest al doilea caz, participanţii au obţinut rezultate mai bune atunci când s-au folosit de amulete.
Creşterea încrederii
Pentru a înţelege mai bine felul în care aceste superstiţii au ca efect îmbunătăţirea prestaţiilor, oamenii de ştiinţă au măsurat autoeficienţa (încrederea în propria persoană), precum şi aşa-numitul goal-setting sau stabilirea obiectivelor. S-a constatat că mărirea nivelului de autoeficienţă, care a derivat din utilizarea unei amulete, poate duce la o creştere considerabilă în definirea obiectivelor sau în determinarea/perseverenţa privind îndeplinirea acestora. Amuletele induc oamenilor încrederea necesară pentru a aspira mai sus şi puterea de a continua să încerce; în plus, încrederea că există ceva (în acest caz un obiect) care ne ajută permite atenuarea tensiunii nervoase. Acest lucru poate fi determinat de faptul că superstiţiile ne permit să simţim iluzia unui control interior al fricii de a trăi într-un „mod cauzal“.
Experimente pentru superstiţioşi
În acelaşi timp, un studiu american realizat de specialiştii de la Northwestern University din Evanston (Illinois), în colaborare cu colegii lor de la Universitatea din Austin, în Texas, dat publicităţii de revista Science, a stabilit faptul că nivelul de stres şi pierderea controlului asupra propriei vieţi (de exemplu, pentru dezamăgiri pe plan profesional sau amoros, probleme de sănătate etc.) favorizează apariţia paranoiei, dar şi a practicilor superstiţioase. Adam Galinsky, unul dintre autorii studiului, este de părere că „pentru oameni, este foarte important să aibă în mâini frâiele propriei vieţi, iar atunci când controlul scade, fiecare încearcă să salveze situaţia prin intermediul unui fel de gimnastici mentale“. Specialiştii au realizat şase experimente, printre care şi unul în care voluntarii trebuia să privească o serie de imagini neclare. Persoanele stresate aveau tendinţa să observe în acele imagini lucruri diferite faţă de ceea ce ele reprezentau în realitate, uneori dându-le acestora o notă conspirativă. „Senzaţia de nesiguranţă creează de multe ori o nevoie viscerală de ordine, chiar dacă este vorba doar de o ordine imaginară“, a explicat Jennifer Whitson, cealaltă autoare a studiului.
