La doar câţiva paşi de graniţa cu Ucraina, într-un decor natural cu cele mai sălbatice peisaje din ţara noastră, puteţi avea parte de o expediţie unică, traversând Munţii Maramureşului cu cele-bra Mocăniţă, locomotiva cu aburi.
Pe un traseu de aproape 60 de kilometri, cu „Mocăniţa de pe Valea Vaserului“, urmând cursul râului, veţi putea admira frumuseţea naturii. Linia ferată pe ecartament îngust a fost construită în anul 1932 şi de atunci şi până în ziua de astăzi ea îşi îndeplineşte funcţia iniţială pe care o are, cea de cale ferată forestieră, transportând lemnele. De aproape cinci ani, de când s-au pus în funcţiune şi vagoanele de persoane, acest traseu atrage sute de vizitatori, bucurându-se de un real succes.
Turiştii pot merge cu trenul pornind din Vişeu de Sus
Odată ce aţi ajuns aici, va fi simplu să găsiţi staţia, pentru că veţi întâlni indicatoare la tot pasul, „Mocăniţa“ fiind mândria locuitorilor din această zonă.
Trenul tras de locomotiva cu aburi va trece mai întâi pe lângă casele din Vişeu de Sus. Atât de aproape încât o să aveţi impresia că faceţi de fapt un tur al gospodăriilor maramureşene. Localnicii sunt obişnuiţi cu traseul Mocăniţei, devenit acum mai degrabă traseu turistic. Conştienţi că această rută este folosită pentru dezvoltarea turismului, maramureşenii sunt extrem de ospitalieri şi vor face tot posibilul să vă convingă să reveniţi în zona lor. De aceea, să nu vă mire dacă pe traseu veţi fi întâmpinaţi din mers cu palincă şi colaci. Este o tradiţie pe care localnicii o respectă cu sfinţenie, odată ce sunteţi oaspete în gospodăria lor, trebuie să gustaţi din băutura de producţie proprie.
Apoi, după aproape şase kilometri, Mocăniţa intră în pădurea deasă, pe lângă râu, traversând cu greu valea. De multe ori veţi avea impresia că „trenuleţul“ cu abur nu poate face faţă, merge greu, dar totuşi reuşeşte să transporte vagoanele încărcate cu turişti, dar şi cu lemnele proaspăt tăiate, urcând pantele abrupte şi traversând tuneluri întunecoase, care parcă nu se mai termină.
Aventura durează aproape 12 ore dus-întors
Trenul face opriri dese de alimentare la râu pentru a încărca apă. Staţia „Faina“ este una dintre principalele opriri, iar dacă doriţi să rămâneţi peste noapte aici, există posibilitatea de a vă caza la una dintre cabanele din lemn special amenajate pentru turişti. Locurile sunt limitate şi trebuie rezervate în avans. Drumul până la capătul traseului, Izvorul Comanului, se află la doi kilometri de graniţa cu Ucraina. Aici sunt încărcate vagoanele cu lemne, timp în care turiştii pot face un popas sau să ia o pauză de masă.
Important de ştiut
– Din 2007, Valea Vaserului face parte din Parcul Natural „Munţii Maramureşului“ şi este sub ocrotire europeană.
– Biletele se pot cumpăra de la ghişeul deschis în gară, începând cu ora 7.00. Adulţii plătesc o taxă de 40 de lei pentru un traseu dus-întors. Copiii până la 10 ani, însoţiţi de părinţi, beneficiază de gratuitate.
– Dacă se doreşte o achiziţionare în avans, se percepe o taxă de zece lei şi se achită cu o zi înainte la gară. Există şi posibilitatea de a închiria întregul vagon pentru transportul de persoane. Tarifele diferă în funcţie de durata traseului, suma pornind de la 180 de euro pentru 24 de locuri.
– Trenul nu are un program fix, în mod normal se pleacă în jur de ora 8.30, iar întoarcerea către Vişeu de Sus este în jurul orei 17.00.
– Este bine să vă îmbrăcaţi gros chiar dacă traseul se face pe timp călduros, deoarece vremea în această zonă de cele mai multe ori este capricioasă. În plus, trebuie să ţineţi cont că locomotiva cu aburi care trage trenul scoate foarte multă funingine şi este posibil ca aceasta să vă păteze hainele.
– Nu uitaţi că vă aflaţi într-o zonă pustie, departe de atmosfera mediului urban, iar pe tot parcursul drumului telefonul mobil nu are semnal.
– Sunt trenuri care au amenajat un vagon restaurant, dar este posibil să nu-l nimeriţi. Întrebaţi înainte de a vă urca în tren, pentru a vă putea aproviziona cu mâncare.
Nu numai zona Maramureşului se poate mândri cu „Mocăniţa“. Este adevărat că „Mocăniţa de pe Valea Vaserului“ este cea mai lungă cale ferată forestieră din România şi încă transportă lemne, dar, din fericire, mai sunt şi alte zone ale României care au păstrat şi recondiţionat aceste căi ferate, utilizându-le în scop turistic.
Cei care ajung în Suceava se pot deplasa cu trenul pe traseul Moldoviţa – Argel, un traseu de doar opt kilometri, dar moldovenii se pot mândri că locomotiva care trage vagonul cu turişti este construită în anul 1917. Preţul unei călătorii cu „Mocăniţa“ moldovenească este de cinci lei de persoană.
