Ataşat de opera verdiană, Ioan Cherata, baritonul Liricului craiovean, se va apropia din nou de opera compozitorului îndrăgit, prin rolul lui Renato.
Ioan Cherata va încânta în „Bal mascat“, pentru a treia oară. În 2001, a interpretat rolul Silvano, pentru ca, în 2004, să joace Samuel, iar astăzi să îl regăsim în rolul lui Renato.
Îşi va continua drumul muzical încântând, aşa cum a făcut-o cu fiecare reprezentaţie. Alt pas pe această cale, care a început în anii copilăriei şi care îl va duce spre culmi înalte, se va scrie şi în „Bal mascat“, reprezentaţie care îl are în distribuţie şi pentru care luminile rampei se vor aprinde în seara de 18 martie.
Pe acorduri de acordeon şi pian
Povestea lui Ioan Cherata în lumea fascinantă a muzicii a început încă din copilărie. Ţinând în braţe un acordeon, primit în clasa întâi de la tatăl său. Sunetul minunat al clapelor îl fascina, aşa că „de multe ori uitam să fac lecţii, studiind sau ţinând acordeonul în braţe. Îmi era drag. Şi de aici a început totul“, povesteşte baritonul de astăzi. Înţelegându-i dragostea pentru muzică, părinţii i-au îndrumat paşii spre Şcoala Populară de Artă. Acordeonul a fost înlocuit cu pianul, pentru ca mai târziu, la Liceul de Artă, Ioan Cherata să studieze canto, la clasa profesoarei Violeta Popescu.
Micuţul acordeon, cel care îi deschisese apetitul pentru muzică, nu a fost uitat într-un colţ. Alături de pian, are locul său special în inima baritonului de astăzi. A rămas instrumentul deschizător de drumuri, un instrument cu o simbolistică aparte.
A trebuit să meargă mai departe, să se lase condus pe ritmurile pianului.
Anii au trecut, dar nu şi dorinţa arzătoare de a face carieră în muzică, aşa că, după terminarea liceului, a mers la Facultatea de Muzică din Oradea, pentru ca în anul III să îl găsim printre studenţii Academiei de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj, pe care a absolvit-o în 2001.
Anul absolvirii îl va readuce din nou în mijlocul craiovenilor, acasă, pe scena Teatrului Liric, ca şi solist.
În lumea operei
Şi alte pagini au început să se scrie, cu un rol de debut care avea să-l „arunce în lumea operei“ şi care semnifica un nou început. Un drum interesant, deosebit, i se deschidea, un drum pe care continuă să meargă şi astăzi, împletindu-l cu munca de la catedră.
A simţit nevoia să îndrume şi paşii altor copii spre tărâmurile fermecate ale muzicii, şi a făcut-o predând pentru început canto la Liceul de Artă, acolo unde cu ani în urmă se scrisese o pagină şi din povestea sa. Mai apoi, din 2003, a devenit asistent universitar la Departamentul de Muzică al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Craiova.
În paralel, au curs şi rolurile Tonio din „Paiaţe“, de R. Leoncavallo, Ford din „Falstaff“, de G. Verdi, Ping din „Turandot“, de G. Puccini, Amonasro din „Aida“, de G. Verdi, Escamillo din „Carmen“, de G. Bizet, Mihai din opera „Dramă la Mănăstire“, de Constantin Ungureanu, „o premieră foarte importantă pentru mine, mai ales că autorul, director în acea vreme al instituţiei de cultură, mi-a mărturisit că a scris rolul Mihai gândindu-se la mine, şi acest lucru m-a măgulit“.
De asemenea, baritonul Ioan Cherata s-a remarcat şi în planul interpretării unor partituri solistice reprezentative din creaţia vocal-simfonică: J.S. Bach (Magnificat în Re major, BWV 243; Oratoriul de Crăciun, BWV 248), W.A. Mozart (Missa Încoronării, K 317; Requiem în Re minor, K. 626), F. Schubert (Missa nr. 2 în Sol major, D 167), P. Constantinescu (Oratoriul bizantin de Paşti „Patimile şi Învierea Domnului“), N. Astrinidis (prima audiţie absolută a Oratoriului „Tinereţea lui Alexandru cel Mare“).
Apariţiile sale scenice au încântat. Fie că a fost vorba de Italia, Germania, Elveţia, Spania sau Filarmonicile din Bacău, Braşov, Craiova.
Nici distincţiile nu au lipsit, încununând interpretări de excepţie, astfel că loan Cherata a fost distins, la Piatra Neamţ, cu Diploma de Excelenţă, semnată de Ioan Holender, directorul Operei de Stat din Viena, şi de celebra soprană Marina Krilovici.
Pe drumul muzicii, în lumina rampei, pe sfânta scândură a scenei, s-au scris şi se vor scrie pagini ale poveştii sale din lumea operei sau operetei.
