Campaniile antialcool promovează abuzul
de băutură
Campaniile publicitare care condamnă consumul excesiv de băuturi alcoolice ar putea face mai mult rău decât bine, promovând, de fapt, o creştere a consumului de alcool în rândul publicului-ţintă, acesta este avertismentul formulat de o echipă de cercetători americani. Aceştia sugerează că reclamele din campaniile de acest gen declanşează un mecanism de selecţie înnăscut, care le permite privitorilor să se distanţeze de consecinţele grave ale abuzului de alcool, gândind că lor nu li se poate întâmpla aşa ceva. „Sistemul public de sănătate şi comunităţile din domeniul marketingului investesc efort şi capital în aceste campanii, însă bănuiesc şi că proiectele lor sunt mai puţin eficiente decât ar fi vrut“, a explicat Adam Duhachek, unul dintre autorii studiului. El spune însă că problema nu se rezumă numai la eforturi şi fonduri risipite. „Reclamele din aceste campanii fac mai mult rău decât bine, pentru că pot promova inconştient exact comportamentul pe care încearcă să îl prevină“, a completat Duhachek. Studiul realizat a analizat în amănunt reclamele antialcool, care avertizează posibilele efecte ale abuzului de alcool (cum sunt, de exemplu, accidentele rutiere sau problemele de sănătate), stârnind sentimente de ruşine şi vinovăţie în rândul publicului-ţintă. Rezultatele experimentului au arătat că mesajele transmise sunt dificil de procesat şi decodat de către publicul care experimentează astfel de sentimente, cum ar fi persoanele cu „antecedente“ în ceea ce priveşte abuzul de alcool. Pentru a putea face faţă acestor emoţii, respectivele persoane adoptă un comportament defensiv, care le ajută să subestimeze consecinţele consumului de alcool şi să considere că aşa ceva nu se poate întâmpla decât altora, nu lor. Aceste persoane nu fac altceva decât să abuzeze şi mai mult de alcool. „Campaniile publicitare de acest tip nu fac decât să trezească nişte sentimente atât de neplăcute, încât cei care sunt copleşiţi de ele fac orice pentru a le elimina, ignorând posibilele efecte. Această motivaţie este suficient de puternică încât să îi convingă că sunt imuni la anumite riscuri“, a concluzionat Duhachek.
