Există situaţii când inima trece prin momente mai dificile, iar acestea trebuie gestionate corespunzător, mai ales de persoanele care ştiu că au probleme cardiace.
Prima întrebare pe care mulţi medici cardiologi o adresează pacienţilor când aceştia intră în cabinet sună cam aşa: „Cum a fost traficul?“ deoarece traficul aglomerat provoacă o creştere semnificativă a tensiunii arteriale şi triplează riscul de atac de cord. Prin urmare, dacă respectiva persoană a ajuns cu greu la cabinet, iar tensiunea este crescută din acest motiv, medicul va măsura din nou valorile tensiunii în timpul consultaţiei.
De fiecare dată când vă treziţi
Oamenii de ştiinţă estimează că riscul unui atac de cord este cu 40 la sută mai mare când vă treziţi dimineaţa, comparativ cu alte momente ale zilei. Când vă treziţi din somn, organismul secretă adrenalină şi alţi hormoni de stres, motiv pentru care tensiunea arterială şi nevoia de oxigen cresc. În plus, în aceste clipe, sângele este mai gros şi mai greu de pompat, pentru că organismul este parţial deshidratat, iar toate acestea afectează inima. Ce puteţi face este să evitaţi trezirea bruscă şi, în schimb, să alocaţi timp în fiecare dimineaţă pentru a vă răsfăţa cu o trezire lentă. Dacă obişnuiţi să faceţi sport dimineaţa, nu săriţi peste încălzire, pentru a nu stresa inima suplimentar.
În dimineţile de luni
O serie de studii ştiinţifice au arătat că există motive serioase pentru a urî prima zi de lucru a săptămânii. Unul dintre aceste motive ar fi că lunea sunt raportate cu 20 la sută mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi. Cel mai probabil, acest lucru se explică prin faptul că suntem cu toţii stresaţi şi deprimaţi la gândul că trebuie să mergem din nou la serviciu. Ce puteţi face? Relaxaţi-vă cât de mult puteţi duminica, însă evitaţi să vă treziţi târziu în această zi. Trezirea devreme lunea, după ce sâmbăta şi duminica v-aţi trezit mult mai târziu decât de obicei, reprezintă un factor de risc întrucât tensiunea arterială este chiar mai crescută pentru că organismul este obosit şi şi-a ieşit din ritm.
După o masă copioasă
O cină copioasă, cu cinci feluri de mâncare pline de calorii, poate avea un impact grav asupra sănătăţii inimii. Studiile ştiinţifice au arătat că mesele bogate în grăsimi şi carbohidraţi „sugrumă“ vasele de sânge, prin urmare există riscuri mai mari să se formeze cheaguri. În plus, dacă luaţi în fiecare zi o aspirină, veţi reduce riscul ca sângele să se îngroaşe dincolo de limita de normalitate.
În timpul desfăşurării activităţilor fizice intense
Atacul de cord survenit în timp ce curăţaţi zăpada de pe aleea din faţa casei este un exemplu clasic în acest sens. Infarctul survine pentru că „victima“ nu este obişnuită cu un astfel de efort, iar nivelul hormonilor de stres creşte la cote uluitoare, motiv pentru care tensiunea arterială şi ritmul cardiac ajung la valori impresionante. Pentru a evita astfel de incidente, obişnuiţi-vă să practicaţi exerciţii fizice în mod regulat.
În timpul unei experienţe care vă provoacă nelinişte
Din punct de vedere al inimii, vorbitul în public, de exemplu, poate avea aceleaşi efecte ca o activitate fizică mai intensă decât cea cu care este obişnuit organismul. Nervozitatea extremă provocată de un exerciţiu precum cel al oratoriei ridică nivelul tensiunii, ritmul cardiac şi nivelul adrenalinei. Pentru a contracara astfel de efecte, puteţi lua un calmant uşor înainte de a trece printr-o astfel de experienţă.
