Zona Bucovinei, sau Ţara de fagi, oferă turistului posibilitatea de a se bucura de vacanţă în orice anotimp al anului.
În ultima vreme au fost lansate tot mai multe oferte pentru străini în ceea ce priveşte România ca destinaţie turistică. Deşi, în momentul în care ne propunem petrecerea unei vacanţe, gândul nostru este pe alte meleaguri, este bine de ştiut că ţara noastră poate oferi tot mai multe variante pentru un concediu de vis. Bucovina este singurul loc din lume cu numeroase biserici care datează din epoca medievală, motiv pentru care acestea au fost adăugate în lista „marilor monumente ale lumii“ UNESCO. Pentru a atinge cele mai importante obiective turistice şi pentru a cunoaşte cât mai bine zona, cu obiceiurile sale, agenţiile de turism din România recomandă petrecerea a cel puţin cinci zile pe meleagurile bucovinene. Un tur al Sucevei, fostă capitală a Moldovei, include vizita Cetăţii de Scaun din secolul XIV.
Cetatea a fost atestată documentar pe 11 februarie 1388 şi a fost ridicată în vremea lui Petru I, cunoscând diferite îmbunătăţiri în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, dar şi a lui Ştefan cel Mare. Un lucru uimitor este că această cetate nu a putut fi niciodată ocupată prin luptă.
O atracţie deosebită este Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou, protectorul Bucovinei.
Biserica Sfântul Gheorghe a mănăstirii a fost începută de Bogdan al III-lea în 1504 şi a fost terminată în timpul lui Ştefăniţă Vodă, în 1522. Se spune că scopul zidirii acestei biserici era acela de a servi biserica Mitropoliei Sucevei, deoarece biserica Mirăuţi devenise neîncăpătoare, creştinii din toată ţara venind să se închine la moaştele făcătoare de minuni ale Sfântului Ioan cel Nou.
Un alt punct de interes îl constituie Muzeul Satului Bucovinean, un muzeu în aer liber, ce cuprinde peste 70 de monumente de arhitectură populară. Casa Dorna Cândreni, unul dintre cele mai importante monumente ale muzeului, a fost construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, iar astăzi este un unicat, fiind amenajată cu obiecte specifice zonei Dornelor.
Pe urmele haiducului Darie
Din Suceava se poate continua un traseu prin pădurea de la Ilişeşti în satul Stupca, locul în care s-a născut marele muzician Ciprian Porumbescu. Dacă tot vă aflaţi aici, este bine să optaţi pentru cazare la una dintre pensiunile eco ale zonei, Bucovina fiind renumită pentru numărul mare de pensiuni agroturistice de cea mai bună calitate.
Ajunşi în satul Voroneţ, veţi avea ocazia să admiraţi mănăstirea ctitorită de Ştefan Cel Mare în secolul XV, apoi puteţi continua traseul către Mănăstirea Humorului, îndreptându-vă pe jos spre satul Pleşa, cu o populaţie majoritar poloneză. Aici veţi putea privi localnicii care au păstrat tradiţia de sute de ani, transmisă din tată în fiu, la meşteşugul butoaielor cu doage din lemn de paltin. Pentru o privelişte a zonei urcaţi pe culmea Pleşa. Veţi putea admira Valea Humorului şi Dealul Rădăuţilor. Tot aici, conform legendei, se află şi locul de adăpost al haiducului Darie.
Obiceiurile populare, artă pură
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este unicul de acest gen din România. În zilele de sărbătoare veţi putea simţi atmosfera specială a satului bucovinean. Lunea, muzeul este închis, iar programul de vizitare este între orele 8.00 – 16.00.
Un alt foarte important obiectiv din traseu este biserica din Arbore, cu remarcabile picturi interioare şi exterioare, astăzi monument din patrimoniul UNESCO. În oraşul Rădăuţi se află cea mai veche biserică de piatră din Moldova – Mănăstirea Bogdana, ctitorie a Domnitorului Bogdan Vodă (sec. XIV).
Olăritul este practicat pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, iar acum este continuat de meşteri olari din Rădăuţi renumiţi prin ceramică neagră. Turiştii străini sunt uimiţi de faptul că această practică s-a păstrat şi adoră să privească tot acest proces, întorcându-se acasă cu suveniruri de pe aceste meleaguri. Ar fi păcat să nu o facem şi noi, mai ales că suntem atât de aproape de această zonă, apreciată în toată lumea.
Vasele de Rădăuţi se disting prin fondul alb cu desene cu maro, verde, galben sau fondul roşu sau verde cu desene geometrice sau florale stilizate, cu alb, verde, maro, cărămiziu.
Torsul fibrelor textile şi ţesutul acestora au constituit ocupaţii principale ale femeilor bucovinene, iar aceste practici, ca şi olăritul, încă sunt actuale. Ţesutul a fost practicat pentru necesităţile familiei, dar şi pentru comerţ.
Cele mai multe sunt ţesăturile decorative care împodobesc interiorul locuinţei. Se ţes scoarţe, lăicere, păretare din lână colorată, cu motive geometrice sau florale, ştergare pentru decorul interioarelor sau pentru ceremonialul nunţii sau al înmormântării.
