Are iubirea un parfum propriu? Unii ar spune că da. Seamănă cu cel al pământului indian după o ploaie musonică.
Pentru studenţii de la Bangalore Art Science Institute, iubirea are mirosul solului din Bangalore, patria Bollywoodului şi a Indiei din viitor. Acest parfum aparte este produs de o serie de bacterii create chiar de studenţii indieni. „Fiecare film de la Bollywood care se respectă conţine cel puţin o scenă de dragoste în ploaie“, a observat Avni Sethi, lider al grupului de studenţi şi artişti indieni, care au creat bacteria. Ideea le-a venit cu ocazia participării lor la International Genetically Engineered Machine Contest (iGEM), un concurs anual de bioinginerie organizat de prestigiosul Massachusetts Technology Institute din Cambridge. Proiectul care s-a demonstrat mult mai dificil decât se aşteptau autorii lui a fost acela de a construi cu un set de piese de schimb moleculare puse la dispoziţie de MIT un fel de Lego bioenergetic, o bacterie care să fie sensibilă la dopamina produsă de o persoană îndrăgostită şi care, o dată înregistrată o anumită concentraţie de neurotransmiţător, să înceapă să emane mirosul pământului indian după o ploaie musonică. Tocmai pentru că în filmele bollywoodiene scenele de dragoste, în care cei doi amorezi declară în faţa lumii întregi că sufletul lor este mistuit de o pasiune uriaşă, sunt precedate sau urmate de reprize de ploaie în rafale.
Iubire în stil indian
„La jumătatea proiectului am descoperit că este extrem de dificil să munceşti cu neurotransmiţătorii, atât pentru a stabili cu precizie care este concentraţia care corespunde exact iubirii, cât şi în ceea ce priveşte stabilitatea organismului. De aceea, am decis să eliminăm dopamina şi să susţinem faptul că în experienţa olfactivă a publicului indian mirosul musonilor este asociat automat cu iubirea. Bacteria pe care am creat-o va reproduce în acest fel acel miros“, a explicat Sethi. În acest caz, mirosul se datorează metabolitei Geosmin (în traducere „mirosul pământului“), produs de algele care se găsesc în solul din Bangalore. Odată identificată secvenţa genetică exactă care codifică mirosul, studenţii de la Art-Science Bangalore au introdus-o în genomul de Escherichia coli, un organism prezent în intestinul mamiferelor şi care este, în acelaşi timp, una dintre cele mai răspândite bacterii de pe Terra. „În momentul în care am deschis eprubeta care conţinea noua bacterie, am fost învăluiţi de mirosul ploii musonice“, a povestit Sethi. Ajuns la cea de-a patra ediţie, la GEM din acest an au participat peste 100 de echipe de cercetători din toată lumea.
