Una dintre cele mai importante arii protejate din România ar putea deveni o „minune naturală a lumii“. Parcul Naţional Retezat este o lume a lacurilor presărate printre piscuri semeţe, a genţianelor,
smirdarului şi a altor mii de plante, a sprintenelor capre negre căţărate pe stânci, a ursului mormăitor, ascuns prin zmeuriş, a lupului sfios şi grijuliu cu puii lui, a marmotelor gălăgioase şi jucăuşe.
Fundaţia New7Wonders a selectat anul trecut Parcul Naţional Retezat (PNR) pentru a participa la competiţia internaţională „Cele şapte minuni naturale ale lumii“. Parcul Naţional Retezat are nevoie de voturile cât mai multor persoane pentru a putea să mai urce două poziţii şi să ajungă pe locul 11, fapt care i-ar putea asigura calificarea în etapa a doua a competiţiei. Parcul este singurul din România care a fost selectat pentru acest concurs internaţional, aria protejată fiind înscrisă în grupa E, destinată pădurilor, parcurilor naţionale şi rezervaţiilor naturale.
Votaţi Parcul Naţional Retezat!
Până pe 7 iulie, din totalul celor 261 de nominalizări de pe tot Globul, vor fi alese 77 de locaţii în urma votului exprimat pe internet de oameni din întreaga lume, la adresa http://www.new7wonders.com/nature/en/.
În ceea ce priveşte votul prin telefon, se apelează numărul 0041 77 312 4041. După mesajul de întâmpinare urmează un ton şi apoi se introduce codul format din cifrele 541 alocat pentru Parcul Naţional Retezat. Votul devine valid doar după terminarea mesajului de confirmare al robotului.
Organizatorii competiţiei susţin că în cazul în care paşii sunt urmaţi întocmai, convorbirea nu durează mai mult de un minut şi costă 0,2 euro, adică tariful normal perceput de companiile de telefonie pentru o convorbire cu Elveţia, ţara unde are sediul central Fundaţia New7Wonders.
Primele 77 de candidate vor fi evaluate de un comitet de experţi care, pe 21 iulie, va stabili 21 de finaliste. Selecţia finală va fi efectuată tot printr-un vot popular exprimat pe internet, rezultatul urmând să fie anunţat în 2011.
Specii unice în ţară
Cu o suprafaţă de peste 380 de hectare, Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat în anul 1935 pe structura fostului domeniu de vânătoare al Casei Regale. Parcul este acum unul dintre puţinele locuri din România unde natura a avut cel mai puţin de suferit în urma intervenţiei omului. În arealul acestuia trăiesc 185 de specii de păsări, 1.190 de specii de plante – o treime din totalul celor din România, 90 dintre acestea fiind unice în ţară. În acest loc mirific există un echilibru între carnivore şi ierbivore, astfel încât în Retezat pot fi văzuţi urşi, lupi şi râşi, dar şi capre negre, cerbi, căprioare, mistreţi, iepuri şi multe alte vieţuitoare.
Unicitatea parcului derivă şi din faptul că în Masivul Retezat se găsesc 20 de vârfuri muntoase cu o înălţime de peste 2.000 de metri, iar între văile acestora se află 80 de lacuri şi tăuri glaciare, în care se oglindeşte albastrul cerului. Dintre acestea se disting Lacul Bucura, cel mai întins din ţară, cu o suprafaţă de nouă hectare, şi Lacul Zănoaga, cel mai adânc lac glaciar din România – 29 de metri. Parcul Retezat este locul care te provoacă să descifrezi misterul care învăluie vârful Gugu sau să desluşeşti de unde vine „aerul“ straniu al tăului dintre Brazi. Tot aici găseşti ciudăţenii naturale. În acelaşi masiv există un relief tipic glaciar, cu văi, lacuri şi circuri glaciare, dar şi calcare împânzite de chei, peşteri şi avene. Parcul Naţional Retezat este izvorul multor legende şi poveşti fascinante despre flăcăi viteji, domniţe suave, haiduci cu milă faţă de cei oropsiţi, zmei înaripaţi şi… dinozauri pitici.
A urcat 15 locuri în trei săptămâni
Potrivit Administraţiei Parcului Naţional Retezat (APNR), prin campaniile de promovare susţinute de mass-media, aria protejată a reuşit să urce 15 locuri în numai trei săptămâni, de la poziţia cu numărul 32, la care se afla pe 24 mai, până pe locul 13, unde se află acum. Iubitorii naturii mai au la dispoziţie circa două săptămâni pentru a vota PNR şi a-i asigura acestuia calificarea în a doua etapă a concursului internaţional.
Oana BIMBIRICĂ
