14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăMagazinRomânia cu iz medieval

România cu iz medieval

A venit vara şi toată lumea se gândeşte unde îşi va petrece concediul. Opţiunile de la târgurile de turism au fost tentante şi cele mai bune oferte au fost în ţări precum Turcia, Grecia şi Bulgaria. Este adevărat că ele îţi oferă vacanţe frumoase, dar nu ne-am putea organiza concediul şi în România?

În România există locuri cu adevărat mirifice, care pot să încânte şi cel mai pretenţios turist. Sunt ţinuturi de o frumuseţe inegalabilă, care abia aşteaptă să le descoperi şi de aceea agenţiile de turism din ţară oferă pachete cu circuite demne de luat în seamă. Unele dintre aceste zone deosebite şi care te trimit în urmă cu câteva sute de ani, în perioada medievală, sunt oraşele Sighişoara, Târgu Mureş, Arad, Timişoara, Deva şi Sibiu.

Castelul Huniade, cel mai vechi monument istoric din Timişoara

În afara românilor, alte comunităţi etnice din Timişoara (peste 85%) sunt reprezentate de maghiari, germani şi sârbi. Structura confesională reflectă diversitatea etnică: ortodocşii coexistă cu romano-catolicii, greco-catolicii şi reformaţii. Istoria oraşului a cunoscut multe perioade interesante, începând cu secolul XIV, când aşezarea devine pentru o vreme reşedinţă regală la iniţiativa lui Carol Robert de Anjou. Alt moment demn de a fi amintit este secolul XV, atunci când Iancu de Hunedoara este numit comite de Timiş şi îşi mută familia aici. Castelul Huniade, refăcut cu acea ocazie de Iancu, este cel mai vechi monument istoric din oraş. Construcţia cetăţii moderne a Timişoarei începe în 1723 şi durează 42 de ani. Printre atracţiile oraşului se regăsesc Palatul baroc, Catedrala ortodoxă, Domul romano-catolic, Sinagoga din Cetate, dar şi fabrica de bere Timişoreana, construită în jurul anului 1718, imediat după ieşirea de sub dominaţia otomană. La Timişoara, cazarea porneşte de la 120 de lei/noapte/cameră dublă la o pensiune de trei stele.

Cetatea Devei, odată adăpostul haiducilor

Dacă ajungi în Deva, nu ai cum să ratezi Cetatea, care are cea mai veche datare din anul 1269. Trecând printre ruinele vechilor porţi, prin hrubele slab luminate, gândul ne poartă spre vremurile când probabil aici îşi găseau adăpost haiducii. Aceleaşi ruine, încărcate de mister şi legendă, au zămislit multe poveşti, rod al fanteziei populare. Una dintre ele arată că această cetate a fost zidită de zâne cu părul de aur, fetele unor uriaşi, care, certându-se între ele, au distrus-o. Preţul la cazare aici porneşte de la 100 de lei pentru o pensiune de trei stele.

Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană în 2007

Este greu să descrii în câteva cuvinte Sibiul, cu impresionanta sa arhitectură a clădirilor. De aceea, în 2007 Sibiul a fost Capitala Culturală Europeană. Aşezat în inima ţării, la răscruce de drumuri, închide sudul Transilvaniei, asemenea unei fortăreţe, pe care timpul nu a reuşit să o distrugă.
Cetatea Sibiului sau Hermannstadtul, cum s-a impus în conştiinţa europenilor, a fost dintotdeauna cel mai important centru al populaţiei germane din Transilvania. Acest lucru a determinat Sibiul să ofere o lecţie de toleranţă şi comuniune interetnică. Aici, cazarea pentru o pensiune de o stea este 30 de lei de persoană/zi.

Sighişoara, Perla Transilvaniei

Dacă am pornit într-o călătorie cu iz medieval, unde am putea simţi mai bine acest lucru decât în Sighişoara? Aici se poate ajunge cu maşina pe DN 14 Sibiu – Sighişoara, pe E 60 Braşov – Sighişoara sau cu trenul, Braşov (126 km) şi Mediaş (39 km).
Sighişoara este printre puţinele oraşe-cetate locuite din Europa şi singurul conservat în cea mai mare parte, dar şi locuit din România. Datorită arhitecturii sale remarcabile, a poziţiei dominante şi a ambianţei geografice, oraşul a fost supranumit încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea Perla Transilvaniei. Planul oraşului-cetate este caracteristic celor germane, întemeiate în Evul Mediu târziu.

Ce vedem?

Principalul punct de atracţie turistică al Sighişoarei este Cetatea medievală, cu turnuri, bastioane, biserici şi case de locuit, bine păstrate până în zilele noastre: Turnul cu Ceas este principalul punct de intrare în cetate, o imagine-simbol a Sighişoarei, adăpostind în prezent Muzeul de Istorie al oraşului, Turnul Cositorarilor, Turnul Măcelarilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Fierarilor, Turnul Frânghierilor, Turnul Tăbăcarilor, Biserica Mănăstirii, Biserica din Deal, Casa Veneţiană, Casa cu Cerb, Casa cu Şindrilă (Eweret), Casa Vlad Dracul, Casa de pe Stâncă etc. Cetatea Sighişoara a primit de-a lungul timpului apelative ca: Perla Transilvaniei, Mărgăritar al Transilvaniei sau Nürnberg transilvănean. Sighişoara ni se înfăţişează ca un veritabil oraş-muzeu, oferind vizitatorului modern şansa rară de a realiza o întoarcere în timp, în atmosfera medievală de acum câteva sute de ani.

Unde stăm?

Preţul pentru cazare porneşte de la 100 de lei pe noapte pentru două persoane în cadrul unei pensiuni în luna iunie, iar în perioada iulie-august preţul poate ajunge la 120 de lei. În cadrul altei pensiuni puteţi plăti 135 de lei pentru două persoane pe noapte. Dacă doriţi să locuiţi la un hotel de trei stele, atunci trebuie să alocaţi o sumă de 40 de euro pentru o noapte/persoană.

Nu poţi rata Cetatea Medievală din Târgu Mureş

Izul medieval îl regăsim şi în Târgu Mureş, unde întâlnim Cetatea Medievală, care este amplasată în apropierea centrului municipiului Târgu Mureş. Complexul Cetăţii ocupă o suprafaţă de aproximativ 4,3 ha şi este alcătuit dintr-o incintă fortificată cu şapte bastioane unite prin ziduri ce formează o mare curte interioară, în cadrul căreia se găsesc Biserica Reformată şi Clădirea Manutanţei. Şi în Târgu Mureş avem de unde alege când vine vorba de cazare. Dacă sunteţi pretenţioşi şi doriţi să vă cazaţi la un hotel de patru stele, trebuie să plătiţi suma de 99 de euro. Dar, dacă vreţi un preţ mai mic, puteţi să alegeţi o vilă unde trebuie să achitaţi suma de 23 de euro pentru o noapte/persoană sau în cazul unei pensiuni alocaţi doar suma de 70 de lei.

Cetăţile tip Vauban, în circuitele turistice

Elena Udrea a declarat că intenţionează să introducă într-un circuit turistic cetăţile de tip Vauban aflate în oraşele din vestul ţării, precum Alba Iulia. Lucrul acesta este posibil doar după ce vor fi preluate cetăţile ce funcţionează ca unităţi militare aflate în patrimoniul MApN. „Sperăm ca la anul să scoatem de la Ministerul Apărării cetăţile Vauban şi să le introducem în circuitul turistic“, a spus Udrea. Ea a adăugat că ministerul pe care îl conduce intenţionează să pună la punct un circuit al cetăţilor medievale.
 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS