Violenţa, indiferent că este prezentă în filme, la jurnalele de ştiri sau în jocurile video, ne transformă în indivizi insensibili.
În urmă cu câţiva ani, legendarii Pink Floyd cucereau publicul cu o melodie care a făcut ravagii în topurile din toată lumea: „Confortably Numb“, în traducere aproximativă „Amorţeală plăcută“. Acum, titlul melodiei a fost împrumutat de specialiştii americani, pentru a descrie starea sufletească a celor care îşi dedică mult timp vizionării de filme şi jocuri violente. De altfel, oamenii de ştiinţă au atras atenţia deja cu mult timp în urmă asupra faptului că jocurile video îi transformă pe adolescenţi în persoane agresive. De data aceasta însă, ei lansează o nouă ipoteză: violenţa prezentă în mass-media ne determină să fim mai puţin dispuşi să ajutăm persoanele care se află la ananghie.
Indiferenţă în viaţa reală
Studiul dat publicităţii în ultimul număr al revistei Psychological Science a fost realizat pe baza analizării rezultatelor a două experimente diferite. Primul dintre acestea a fost efectuat pe un eşantion de 320 de studenţi. După ce 20 de minute s-au delectat cu un joc video, ei au fost martorii unui conflict „pus la cale“ de doi actori, unul dintre aceştia luxându-şi glezna şi ţipând de durere. Tinerii care au jucat Mortal Kombat au aşteptat 73 de secunde pentru a se apropia de victimă şi pentru a-i da o mână de ajutor, în timp ce studenţii care s-au delectat cu inofensivul 3D Pinball au reacţionat în doar 16 secunde. În cel de-al doilea experiment s-a analizat comportamentul a 162 de participanţi, în afara unei săli de cinematograf. Şi în acest caz, cercetătorii au simulat un incident: unei tinere cu piciorul în ghips i-a alunecat o cârjă şi nu reuşea să o recupereze. Şi în acest caz, participanţii au reacţionat diferit. Cei care asistaseră la un film violent au avut nevoie de 26 la sută mai mult timp pentru a ajuta persoana aflată în dificultate, spre deosebire de cei care optaseră pentru un film mai „paşnic“. „Aceste studii sugerează faptul că expunerea la violenţă reduce predispoziţia de a sări în ajutorul celorlalţi. În acest fel, oamenii devin insensibili la durerea şi suferinţa celorlalţi“, au comentat autorii studiului.
Biserica, împotriva violenţei
Primele victime ale mass-mediei şi în special ale televiziunii sunt copiii. De aceea, Biserica nu este de acord cu emisiunile, filmele şi jocurile pe computer care prezintă scene de violenţă. Biserica şi şcoala ar trebui să se implice într-o campanie asemănătoare celei iniţiate de asociaţiile de părinţi din Statele Unite, care au reuşit să obţină prin lege o supraveghere a programelor de televiziune şi cele de computer, pornindu-se de la principiul că libertatea se întemeiază pe cunoaşterea reală a lucrurilor ce urmează a fi alese, adică a programelor.
Pentru a putea evita violenţa din jocurile video sau din filme ar trebui elaborate coduri deontologice care să fie respectate de producătorii din domeniu, coduri care să asigure veridicitatea, respectarea demnităţii persoanei umane şi responsabilitatea socială, susţin reprezentanţii Bisericii. De asemenea, din emisiuni trebuie să dispară imaginile cu care înfăţişează activităţi criminale sau antisociale la care participă sau în care sunt implicaţi minorii; să nu se expună în mod indecent şi nepotrivit trupul uman; să nu fie prezentate detaliat şi prelung actele de brutalitate, cruzime, violenţă fizică, tortură.
