16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăMagazinApariţii editoriale

Apariţii editoriale

Tablourile lui Fidelman

de Bernard Malamud

Traducere şi note de Ligia Caranfil

Editura Leda, 2008

Bernard Malamud (1914-1986) este cunoscut în România pentru excelentul său roman „Cârpaciul“, apărut la Editura „Leda“ în 2006. În româneşte a mai apărut şi „Lada fermecată“, la Editura „Univers“ (2008). Pentru această carte, Malamud a primit, în 1959, National Book Prize.

Autorul, despre care critica s-a pronunţat de fiecare dată la superlativ, este fiul unor imigranţi ruşi veniţi în America înainte de primul război mondial. Tema romanelor lui Malamud este aproape exclusiv legată de mediul evreiesc pe care îl descrie cu umor, ironie, dar şi simpatie şi condescendenţă. A absolvit faimoasa Universitate Cornell şi este considerat alături de Saul Bellow şi Philip Roth unul dintre marii prozatori americani ai secolului XX, deşi nu s-a dovedit la fel de prolific precum cei doi.

„Viaţa este o tragedie plină de bucurie“ – această maximă emisă cândva de autor pare să caracterizeze destule dintre scrierile sale, între care şi „Tablourile lui Fidelman“.

Eroul eponim, un evreu sărac din Bronx, doreşte să evadeze din mediul său închis şi alege ca ţintă a „eliberării“ Italia. Pictor ratat, el vine la Roma să-l studieze îndeaproape pe Giotto şi are parte de o serie de întâmplări narate în şase proze care fac deliciul unui cititor ispitit de claritate şi de ironie fină. Fraza lui Malamud este foarte clară, simplă, iar tehnica sa literară este strălucitoare, astfel că l-a făcut pe reputatul prozator Flanery O’ Connor să exclame: „Am descoperit un scriitor de proză scurtă care este mai bun decât oricine, chiar şi decât mine!“.

Scrisul lui Malamud este tonic, neafectat, deşi persiflează tocmai acele caractere hilare de care dai în viaţă la tot pasul. Tablourile lui Arthur Fidelman sunt pline de savoarea unor întâlniri memorabile cu oameni şi locuri, dar şi cu propriul destin care i se relevă tocmai în păţaniile caraghioase de care are parte. Cum bine a văzut critica de specialitate, „tablourile“ sale pot alcătui un roman picaresc, dar şi „un studiu provocator şi revelator al spiritului creator…“

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS