După patru ani de la dispariţia sa din prim-planul industriei muzicale, controversatul rapper Eminem acceptă să vorbească despre motivele care l-au împins la această decizie în autobiografia „The way I am“.
Oricât ar fi de adevărat că lipsa succesului poate lăsa urma adânci, la fel se întâmplă şi în caz contrar, când gloria face rău. De la Judy Garland până la Britney Spears, showbizul este plin de poveşti triste. Însă, lumea rapperilor este un capitol aparte. Ei sunt prin definiţie duri, agresivi, aroganţi. Într-o astfel de lume, Eminem a devenit un unicat. Au trecut deja patru ani de când singurul artist alb care a avut succes într-un stil apărut în ghetourile afro-americanilor a dispărut din circulaţie. Ultimul disc lansat, „Encore“, s-a vândut în peste cinci milioane de exemplare doar în Statele Unite. Ultima sa „reuşită“ a fost apriga campanie anti-Bush din toamna anului 2004.
De atunci, despre el s-au scris de toate. Fie că este dependent de medicamente, fie că va lansa un album de adio, intitulat „The funeral“. Au existat voci care au afirmat că rapperul are de gând să se retragă şi să se facă producător, alţii au spus că vrea să se dedice creşterii fiicei sale, după ce a primit custodia în urma unui aprig proces cu fosta soţie.
Alţii mai pesimişti afirmau că Eminem este seropozitiv din cauza proverbialei sale promiscuităţi sexuale. Apoi, aşa cum se întâmplă de obicei, „luminile reflectoarelor“ s-a stins. Astăzi, la 36 de ani, Eminem a decis că e timpul să dea un semn de viaţă.
Mai întâi de toate, a anunţat că lansarea noului său album, „Relapse“, prevăzută iniţial pentru 23 decembrie, s-a amânat pentru 23 ianuarie. În plus, artistul şi-a publicat volumul autobiografic, „The way I am“, în care explică motivele care l-au determinat la o tăcere suficient de lungă ca să îi pună în pericol întreaga carieră.
Alt fel de biografie
Volumul pare mai degrabă un album de colaje, plin de desene şi texte scrise de mână, cartea conţinând şi un DVD cu imagini şi filmuleţe inedite. În paginile cărţii, rapperul încearcă să facă lumină asupra celor mai controversate teme care au marcat anii extraordinarului său succes: copilăria petrecută în cea mai cruntă sărăcie, tatăl pe care nu l-a cunoscut niciodată, relaţia problematică pe care a avut-o cu mama sa, pe care a criticat-o violent în melodiile sale, consumul de droguri, relaţia cu colegii afroamericani, conştientizarea faptului că este momentul să devină un artist nou, mai credibil. „Cel mai ruşinos lucru a fost faptul că nu am putut să am o casă normală. În ceea ce priveşte drogurile, nu le-am folosit niciodată înainte de a vorbi despre ele în melodiile mele. Apoi, după ce am cunoscut celebritatea, am început să am totul gratis: haine, alcool, pastile, femei. Şi hamburgeri la discreţie. Înainte de asta, doar o ţigară amărâtă. Eram tânăr când am mers la Amsterdam pentru a promova «The Slim Shady LP». Mi se părea că toţi oamenii din acel oraş erau drogaţi“. Aici, el a încercat primele substanţe halucinogene, urmând apoi Vicodin şi Ecstasy, pe care i le trimiteau pe scenă tinerii din public. Motivul care l-a determinat să ia această pauză prelungită a fost confruntarea violentă cu moartea, atunci când prietenul său, Proof, care îl însoţea pe scenă, a fost asasinat în 2006, în urma unei dispute în ghetoul 8 Mile, din Detroit. „Nu am suferit atât de mult în viaţa mea. Proof era pentru mine mâna mea dreaptă, iar moartea sa m-a doborât. Şi astăzi, după mai mult de doi ani, nu pot să îmi imaginez cum o să plec în turneu fără el“, spune rapperul în cartea sa. Cei care cunosc bine textele melodiilor lui Eminem nu vor găsi nimic nou în autobiografia idolului lor. Chiar şi durerea simţită în momentul sinuciderii unchilor săi a fost transpusă în versurile cântecelor lui, ca să nu mai vorbim de infidelităţile soţiei, de certurile cu mama sa, Debbie, şi de dragostea pentru fiica sa, Hailie Jade. Viaţa lui Eminem era deja o carte, înainte de a fi lansată „The way I am“.
